Românii cumpără tot mai puțin. Eurostat: scădere severă a consumului, printre cele mai mari din Europa
Românii își ajustează tot mai mult obiceiurile de cumpărare, pe fondul creșterii prețurilor și al scăderii puterii de cumpărare. Datele publicate luni de Eurostat arată o imagine îngrijorătoare pentru comerțul intern: România se numără printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari scăderi ale vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun în luna septembrie.
Românii cumpără din ce în ce mai puțin
Concret, volumul comerțului cu amănuntul în aceste categorii a înregistrat o scădere de 4,5% față de aceeași lună a anului trecut, unul dintre cele mai severe declinuri din UE. Doar Estonia (–4,8%) și Belgia (–3,4%) au avut evoluții similare. În timp ce multe economii europene dau semne de redresare, consumatorii români continuă să reducă achizițiile de produse de bază, fiind tot mai atenți la fiecare cheltuială.
În ansamblu, comerțul cu amănuntul în Uniunea Europeană a crescut cu 1,3%, iar în zona euro cu 1%, comparativ cu septembrie 2024. Segmentul alimentar a înregistrat o creștere modestă, de 0,5%, însă România se află la polul opus. Țări precum Cipru (+10,4%), Spania (+4,5%) sau Malta (+4,4%) au raportat creșteri solide ale vânzărilor, semn al unei reveniri economice constante.
Analiștii Eurostat notează că diferențele dintre statele membre s-au adâncit. Vestul și sudul Europei își revin mai rapid, beneficiind de piețe interne stabile și inflație mai temperată, în timp ce economiile din estul continentului, inclusiv România, resimt în continuare presiunea costurilor ridicate la alimente și energie.
Vânzările scad în toate categoriile majore
Scăderea nu se limitează la alimente. România a înregistrat un declin general de –2,1% al vânzărilor cu amănuntul față de anul trecut, una dintre cele mai mari scăderi din UE. Doar Italia (–2,3%), Belgia (–0,8%) și Austria (–0,1%) au raportat cifre negative similare.
În contrast, vânzările pentru produsele non-alimentare au crescut în UE cu 1,9%, iar vânzările de carburanți auto au avansat cu 0,5%, semn că în multe state europene consumul se stabilizează.
Totuși, comparativ cu luna august, România a consemnat o creștere lunară de 1,3%, o revenire parțială după scăderea de 4% din luna precedentă. Această evoluție sugerează o ușoară temperare a declinului, însă insuficientă pentru o redresare reală.
Economiștii explică această scădere printr-o combinație de factori: inflația ridicată, creșterea dobânzilor la credite și reorientarea cheltuielilor către utilități și nevoi esențiale. Chiar dacă veniturile din sectorul public au crescut, impactul noilor taxe și al scumpirilor generalizate reduce venitul disponibil pentru consum.
În paralel, comportamentul de cumpărare s-a schimbat radical. Tot mai mulți români aleg mărcile proprii ale supermarketurilor, urmăresc promoțiile și fac achiziții planificate, în locul cumpărăturilor spontane.
În ultimii doi ani, România s-a aflat constant în topul țărilor europene cu cele mai mari scăderi ale vânzărilor de produse de bază. Această tendință confirmă fragilitatea consumului intern, motorul principal al creșterii economice din ultimul deceniu.