Diferența dintre tichetele de masă și o masă caldă la locul de muncă – cum se oferă drepturile pentru angajați ca să nu ai probleme

Angajatorii pot alege între două modalități de a oferi angajaților hrană sau sprijin pentru masă: tichetele de masă, un beneficiu cunoscut și utilizat de ani buni, și varianta mai recentă, dar fiscal mai avantajoasă, a mesei calde oferite direct la locul de muncă. Cele două beneficii au regimuri fiscale distincte și reguli precise, iar alegerea greșită sau aplicarea incorectă poate aduce probleme la un eventual control fiscal.

În esență, tichetele de masă sunt un beneficiu universal, aplicabil tuturor salariaților, inclusiv celor care lucrează de acasă, în timp ce contravaloarea hranei la locul de muncă este un avantaj dedicat exclusiv celor care desfășoară activitate în sediul sau punctul de lucru al companiei. Diferențele de tratament fiscal, condițiile de acordare și limitele de aplicare fac din această comparație o decizie strategică pentru orice angajator.

Cum funcționează tichetele de masă și ce s-a schimbat în 2024

Tichetele de masă sunt reglementate de Legea nr. 165/2018 și pot fi acordate lunar tuturor angajaților care lucrează cu normă întreagă sau parțială, atâta timp cât au funcția de bază la angajatorul respectiv. Începând cu 1 ianuarie 2024, valoarea maximă a unui tichet a crescut la 40 de lei pe zi, conform OUG 69/2023, o sumă ce urmează să fie actualizată periodic prin hotărâre de guvern.

Schimbarea majoră pentru 2024 este introducerea contribuției la sănătate (CASS) de 10%. Dacă până anul trecut tichetele erau impozitate doar cu 10% impozit pe venit, acum angajatorii trebuie să achite și CASS, ceea ce reduce atractivitatea acestui beneficiu față de anii anteriori. Totuși, ele rămân scutite de contribuția la pensii (CAS) și de contribuția asiguratorie pentru muncă.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În practică, tichetele nu se pot acorda în perioadele de concediu de odihnă, concediu medical, delegare cu indemnizație, absență nemotivată sau alte zile libere prevăzute de lege. Ele pot fi însă oferite indiferent dacă angajatul lucrează fizic la birou, de acasă sau în regim mixt. În plus, nu pot fi executate silit, deoarece sunt considerate alocație individuală de hrană, folosită doar pentru achitarea mesei sau a produselor alimentare.

Pentru ca aceste beneficii să fie legale, ele trebuie menționate în contractul individual de muncă sau în actele adiționale, așa cum prevede Codul muncii. Lipsa menționării poate duce la interpretarea lor ca venituri salariale, cu consecințe fiscale directe.

Masa caldă oferită la locul de muncă – avantaj fiscal, dar cu limitări clare

Alternativa la tichete este masa acordată direct de angajator la locul de muncă, introdusă recent prin modificări ale Codului fiscal. Conform legislației, contravaloarea hranei oferite angajaților este scutită atât de impozitul pe venit, cât și de contribuțiile sociale obligatorii, în limita valorii maxime a unui tichet de masă (40 de lei/zi în 2024).

Asta înseamnă că angajatorul poate încheia un contract cu o firmă de catering sau poate oferi masa în cantina proprie, fără a suporta taxe suplimentare, atâta timp cât beneficiul se acordă în natură, nu sub formă de bani. Ministerul Finanțelor a clarificat că acest avantaj nu se aplică dacă angajatul își cumpără singur mâncarea și solicită decontarea pe baza bonului fiscal. Cu alte cuvinte, scutirea se aplică exclusiv situației în care angajatorul asigură hrana direct.

Un alt aspect important este locul muncii: doar angajații care își desfășoară activitatea la sediu sau punctul de lucru pot primi masa caldă fără taxe. Telesalariații, cei care lucrează de acasă sau în teren, nu pot beneficia de acest avantaj. De asemenea, acordarea mesei calde și a tichetelor de masă în același timp este interzisă – compania trebuie să aleagă una dintre cele două variante.

Fiscal, opțiunea mesei calde rămâne mai avantajoasă, deoarece nu se plătește nici impozit pe venit, nici contribuții sociale. Totuși, aceste sume intră în plafonul global de neimpozare de 33% din venitul salarial, care cuprinde mai multe beneficii extrasalariale (precum abonamente medicale, transport sau cazare). Dacă acest plafon este depășit, diferența devine automat impozabilă.

Ce trebuie să faci ca angajator ca să eviți probleme

Dacă alegi să oferi masa caldă, trebuie să respecți o documentație riguroasă. Inspectorii fiscali pot cere dovada contractelor de furnizare a hranei (cu firme de catering, cantine sau restaurante), listele nominale ale angajaților beneficiari și dovada că aceștia lucrează efectiv la sediu. Lipsa acestor documente poate atrage recalcularea beneficiului ca venit salarial, cu toate taxele aferente.

Este recomandat să stabilești prin regulament intern sau prin contractul colectiv de muncă valoarea zilnică a mesei, condițiile de acordare și criteriile de eligibilitate. În plus, orice beneficiu de acest tip trebuie trecut explicit în contractul de muncă al angajatului, ca avantaj acordat pe lângă salariul de bază.

În cazul tichetelor de masă, documentația este simplificată, dar trebuie păstrate evidențele privind zilele lucrate efectiv, funcția de bază și eventualele absențe. De asemenea, trebuie verificată periodic valoarea maximă legală și respectarea normelor privind emiterea și utilizarea tichetelor.

În concluzie, tichetele de masă oferă flexibilitate și se potrivesc inclusiv angajaților care lucrează remote, dar au devenit mai costisitoare prin introducerea CASS. Masa caldă acordată direct la locul de muncă rămâne cea mai avantajoasă fiscal, însă necesită mai multă documentație și se adresează doar personalului prezent la sediu.

Alegerea corectă depinde de structura echipei, de tipul de activitate și de disponibilitatea angajatorului de a gestiona logistic furnizarea hranei. O decizie bine fundamentată îți poate aduce economii semnificative, fără riscul unor sancțiuni fiscale.