Ella Al-Shamahi, paleoantropolog: „Suntem specia care colaborează. Asta ne-a făcut umani”

Momentul în care omul a renunțat la suliță pentru a planta primul grăunte marchează, potrivit paleoantropologului Ella Al-Shamahi, clipa decisivă în destinul umanității. Trecerea de la viața de vânător-culegător la cea de agricultor a fost mai mult decât o schimbare de stil de viață — a fost o transformare de identitate. Cu seria documentară Human, difuzată pe BBC Earth, cercetătoarea britanică explorează 300.000 de ani de istorie umană, reconstituind felul în care am devenit ceea ce suntem astăzi.

Seria aduce o perspectivă complexă asupra evoluției omului, îmbinând descoperiri arheologice, analize genetice și reflecții despre cultură și cooperare. Într-un interviu acordat Weekend Adevărul, Al-Shamahi explică de ce povestea omenirii nu este doar una a supraviețuirii, ci și a empatiei, curiozității și capacității de a lucra împreună.

O istorie de 300.000 de ani, spusă în cinci episoade

Seria Human își propune o misiune aproape imposibilă: să condenseze trei sute de milenii de evoluție în doar cinci ore de televiziune. Rezultatul este o incursiune cinematografică în trecutul colectiv, care explorează cum au trăit, gândit și visat primii oameni. „Am fost făuriți în Paleolitic”, spune Ella Al-Shamahi, convinsă că rădăcinile comportamentului și fiziologiei noastre moderne se află în acea epocă îndepărtată.

Producția, la care au lucrat sute de oameni timp de trei ani, a presupus filmări în peste 16 țări, de la savanele Africii de Sud până la platourile înalte din America de Sud și regiunile înghețate ale Norvegiei. Printre destinațiile vizitate s-a aflat și România, unde echipa a fost impresionată de Transfăgărășan și de prezența urșilor. Pentru cercetătoare, aceste experiențe au fost la fel de dificile pe cât au fost de fascinante: „Am dormit în locuri improvizate, am luat purici, am trecut prin febră, dar fiecare moment a meritat. Era o aventură științifică și umană în același timp.”

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Documentarul arată că, înainte de apariția agriculturii, Pământul era locuit de mai multe specii umane, printre care Homo neanderthalensis, Homo floresiensis („hobbitul”) și Denisovanii. Ideea că Homo sapiens nu a fost singurul „jucător” pe scena evoluției oferă, potrivit autoarei, o perspectivă nouă asupra diversității noastre. „Am fost convinși că eram destinați să dominăm lumea, dar realitatea e mult mai complexă. Am fost niște supraviețuitori ingenioși, dar și norocoși”, subliniază ea.

Când am devenit agricultori, am devenit și altceva

Unul dintre punctele centrale ale seriei este tranziția către agricultură, momentul care a schimbat radical felul în care oamenii interacționează între ei și cu mediul. Când strămoșii noștri au început să cultive plante și să crească animale, au apărut așezările stabile, primele orașe, dar și primele ierarhii și inegalități.

Pentru Ella Al-Shamahi, agricultura este un moment de cotitură, dar și începutul unor probleme moderne: boli, conflicte, stres social. „A fost o revoluție care a adus progres, dar și costuri. Am renunțat la libertatea de a ne mișca pentru siguranța unui loc fix”, explică cercetătoarea. Totuși, această perioadă a pus bazele culturii cumulative — ideea că fiecare generație construiește peste munca și cunoștințele celei anterioare.

În acest context, Al-Shamahi respinge noțiunea romantică a „geniului solitar”. Progresul, spune ea, este întotdeauna un produs colectiv. „Dacă Edison nu inventa becul, o făcea altcineva. Era timpul ca ideea să apară. Așa funcționează cultura umană — evoluează împreună cu noi.”

Cercetătoarea atrage atenția și asupra faptului că agricultura și orașele nu au apărut doar în Orientul Mijlociu. „În Americi, complet izolate de restul lumii, au fost inventate independent. Asta arată că unele descoperiri sunt inevitabile — țin de o maturitate colectivă a speciei.”

Ella Al-Shamahi consideră că cea mai mare forță a omenirii nu a fost nici inteligența, nici forța fizică, ci capacitatea de a colabora. „Suntem specia cooperantă. Chiar și când suntem violenți, cooperăm. Nicio armă nu a fost inventată de o singură persoană. Totul este rezultatul unui efort comun.”

De aici vine și optimismul său cu privire la viitor. Chiar dacă lumea de azi pare fragmentată de tehnologie, ideologii și fake news, cercetătoarea crede că istoria poate reface legătura dintre oameni. „Povestea noastră comună este singurul lucru care ne poate uni. Trebuie doar să o spunem într-un mod atractiv, accesibil și onest.”

În acest sens, Human nu este un curs de știință, ci o poveste despre noi toți — despre frică, curiozitate și reziliență. De la Homo floresiensis din Indonezia până la Homo sapiens care a traversat strâmtoarea Bering, toate capitolele seriei vorbesc despre adaptare și despre felul în care cunoașterea ne-a transformat.

Pentru Al-Shamahi, comunicarea științei este o datorie. „Nu cred în știința inaccesibilă. Dacă oamenii nu înțeleg de ce contează știința, nu o vor sprijini. Eu nu vreau doar să predau, ci să inspir.”

În final, ea le transmite celor sceptici un îndemn simplu: să studieze. „Dacă nu crezi într-o teorie științifică, cerceteaz-o. Poate chiar ai dreptate într-un detaliu. Dar trebuie să te uiți la date, să înveți. Așa funcționează progresul: prin întrebări și curajul de a căuta răspunsuri.”

Pentru Ella Al-Shamahi, adevărata lecție a evoluției nu este despre competiție, ci despre empatie. „Am supraviețuit pentru că am cooperat. Am construit împreună. Dacă ne vom aminti asta, avem șanse să mergem mai departe.”