Google și invenția care i-a scăpat printre degete: cum au ajuns „transformerele” să schimbe lumea în mâinile altora

În urmă cu opt ani, o echipă restrânsă de cercetători de la Google a realizat una dintre cele mai importante descoperiri din istoria inteligenței artificiale – algoritmul „Transformer”. Tehnologia, care permitea computerelor să „înțeleagă” și să proceseze limbajul uman într-un mod apropiat de cel al oamenilor, a fost ignorată de conducerea companiei. Într-o ironie istorică, invenția care putea propulsa Google în fruntea revoluției AI a ajuns să fie exploatată și perfecționată de rivala OpenAI, devenind fundația din spatele ChatGPT și a întregului val de aplicații generative care au urmat.

Noua carte a jurnalistei Parmy Olson, „Supremație – Inteligența artificială, ChatGPT și cursa care va schimba lumea”, publicată de ZYX Books, dezvăluie cum o combinație de birocrație, precauție excesivă și lipsă de viziune a făcut ca Google să piardă primul loc într-o cursă pe care tot ea a pornit-o.

„Transformerele”: arhitectura care a schimbat pentru totdeauna AI-ul

În 2017, opt cercetători din cadrul Google Brain au pus la punct o arhitectură de rețea neuronală numită „Transformer”. Ideea centrală a fost simplă, dar revoluționară: un sistem care poate „acorda atenție” diferitelor fragmente dintr-un set de date, identificând cele mai relevante informații. Lucrarea lor, intitulată “Attention Is All You Need” („E nevoie doar de atenție”), a devenit rapid un reper în domeniu.

Datorită acestei tehnologii, sistemele AI au căpătat capacitatea de a înțelege contextul conversațiilor, de a face referire la informații menționate anterior și de a genera texte coerente și nuanțate. Practic, transformerele au eliberat chatboții de limitările sistemelor bazate pe reguli rigide. Înaintea lor, asistenți precum Siri, Alexa sau Google Assistant puteau răspunde doar la întrebări predefinite, fără să rețină contextul.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Impactul invenției a fost uriaș. În cuvintele lui Olson, apariția transformatoarelor a avut pentru AI un efect comparabil cu cel al smartphone-urilor pentru tehnologie. Ele au deschis drumul aplicațiilor capabile să genereze texte, imagini, clipuri video, ba chiar și secvențe de ADN. „T-ul” din ChatGPT vine chiar de la Transformer, simbolizând nucleul acestei noi generații de algoritmi.

Cum a ratat Google propria revoluție

Deși tehnologia s-a născut în laboratoarele Google, compania a fost paralizată de propriul succes. În interior, cercetătorii știau că „transformerele” pot schimba complet modul în care oamenii interacționează cu informația. Însă, după cum arată Olson, divizia Google Brain se confrunta cu direcții contradictorii, lipsă de coordonare și teamă de a experimenta în afara modelului clasic de business bazat pe publicitate.

Mai mulți foști angajați au explicat că managementul prefera stabilitatea în locul riscului. Deși Google folosea deja tehnologii avansate precum rețelele neuronale recurente, conducerea nu a dorit să perturbe produsele existente – în special motorul de căutare. Integrarea unui sistem capabil să ofere răspunsuri directe, fără afișarea reclamelor, ar fi amenințat veniturile de sute de miliarde generate de publicitatea online.

Așa s-a ajuns ca OpenAI, un start-up mult mai mic, să publice în 2018 primul model GPT-1 bazat pe arhitectura Transformer. Fiindcă Google făcuse publice cercetările în mediul academic, oricine le putea folosi. OpenAI a valorificat acest avantaj, construind rapid o serie de modele succesive – GPT-2, GPT-3 și apoi ChatGPT –, transformând o lucrare ignorată de Google într-un fenomen global.

Când prudența a devenit frână pentru inovație

În 2019, Google a avut o nouă șansă. O echipă internă a creat chatbotul Meena, antrenat pe miliarde de conversații reale. Sistemul era spectaculos: putea glumi, discuta filozofie și menținea conversații fluide, asemănătoare celor umane. Cercetătorii erau convinși că Meena putea revoluționa Google Assistant și demonstra supremația companiei în domeniul AI.

Dar, potrivit relatărilor din Supremație, conducerea a blocat proiectul. Teama că chatbotul ar putea genera mesaje nepotrivite – și astfel să afecteze imaginea companiei sau, mai grav, afacerile publicitare – a dus la abandonarea lui. În timp ce OpenAI își lansa produsele în fața lumii, Google prefera să păstreze siguranța internă.

„Cultura corporatistă a Google a ajuns să descurajeze riscul”, scrie Olson. „Ironia e că într-o companie care promova inovația, inovațiile cele mai mari erau cele mai ușor de ignorat.”

Această prudență avea să coste scump. În 2022, când ChatGPT a fost lansat, lumea a fost uluită, iar Google – pionierul tehnologiei din spatele său – a părut prins pe picior greșit. Doar câteva luni mai târziu, compania a lansat în grabă propriul chatbot, Bard (actualul Gemini), încercând să recupereze terenul pierdut.

Lecția pe care Google a învățat-o prea târziu

Parmy Olson susține că povestea „transformerelor” este un exemplu clasic despre cum marile corporații pot rata inovația chiar și atunci când ea se naște în interiorul lor. „Google a avut toți oamenii potriviți, toate resursele, dar nu a avut curajul să-și schimbe propria paradigmă”, scrie autoarea.

Pentru OpenAI, acel moment a reprezentat oportunitatea de a declanșa o nouă eră tehnologică. Pentru Google, a fost începutul unei lupte pentru relevanță într-un domeniu pe care ar fi trebuit să-l domine.

Astăzi, aproape toate sistemele AI de top – de la ChatGPT și Claude până la Gemini și Perplexity – se bazează pe arhitectura Transformer, născută în laboratoarele Google. Paradoxal, compania care a pus fundația revoluției AI nu a fost prima care a urcat pe ea.

Povestea „transformerelor” rămâne una dintre cele mai grăitoare lecții ale erei digitale: inovația nu aparține celui care o inventează, ci celui care are curajul să o folosească.