Sfinţii Mihail şi Gavril, obiceiuri care aduc noroc. Tradiţii româneşti

Pe 8 noiembrie, creștinii ortodocși și greco-catolici îi cinstesc pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, considerați conducătorii cetelor de îngeri și călăuzele sufletelor spre Rai. Această sărbătoare, încărcată de semnificații spirituale și tradiții străvechi, este una dintre cele mai importante din calendarul creștin, fiind legată de numeroase obiceiuri populare, superstiții și legende transmise din generație în generație.

Cine sunt Sfinții Mihail și Gavriil

Arhanghelul Gavriil, al cărui nume se traduce din ebraică prin „Dumnezeu este puterea mea”, este mesagerul veștilor bune. Potrivit Noului Testament, el le-a vestit Sfinților Părinți Ioachim și Ana nașterea Fecioarei Maria și tot el a adus Maicii Domnului vestea cea mare a nașterii Mântuitorului. În icoane, Arhanghelul Gavriil este reprezentat purtând un crin alb sau o trâmbiță, simboluri ale bucuriei și binecuvântării divine.

Arhanghelul Mihail, al cărui nume se traduce prin „Cine-i ca Dumnezeu”, este războinicul luminii, cel care s-a luptat cu îngerii răzvrătiți și i-a învins. El transmite rugăciunile oamenilor către Tatăl Ceresc și este adesea înfățișat purtând o sabie de foc, semn al dreptății divine și al puterii împotriva răului.

Semnificația sărbătorii și tradițiile populare

Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil nu este doar un prilej de rugăciune, ci și de reculegere și pomenire a celor trecuți în neființă. În tradiția românească, atât ziua de 8 noiembrie, cât și cea de dinainte, sunt dedicate „Moșilor de Arhangheli”, când se pomenesc morții din familie.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Se spune că Arhanghelul Mihail veghează la căpătâiul bolnavilor. Dacă stă la cap, înseamnă că sufletul urmează să plece, iar dacă se află la picioare, omul va scăpa de boală. În credința populară, Mihail poartă cheile Raiului și are misiunea de a-i apăra pe credincioși de ispite și de întuneric.

Tot în această zi, femeile aprind lumânări pentru sufletele celor adormiți, considerând că lumina aprinsă de Arhangheli călăuzește sufletul spre Rai. Această practică este una dintre cele mai vechi tradiții românești legate de Sfinții Mihail și Gavriil.

Obiceiuri din popor și legende românești

În mitologia românească, Sfinții Mihail și Gavriil au un rol central în echilibrul naturii. Se spune că Arhanghelul Mihail ține cheile iadului și dă drumul gerului iernii începând cu 8 noiembrie, în timp ce Arhanghelul Gavriil este îngerul inspirației, al clarviziunii și al bunătății divine.

O altă legendă spune că Mihail ar fi fost odinioară un om simplu, căsătorit cu o femeie rea. Pentru răbdarea sa și pentru credința neclintită, Dumnezeu l-a ridicat la rangul de sfânt. De atunci, el veghează asupra oamenilor și este protectorul dreptății și al curajului.

În această zi, gospodinele coc „turta areților”, o turtă din făină de grâu sau porumb, pe care o aruncă între oi. Dacă turta cade cu fața în sus, este semn de rod bogat și de miei sănătoși; dacă pică invers, e semn de necazuri și pierderi. Obiceiul este un simbol al legăturii sfinților cu lumea păstorilor, întrucât Arhanghelii sunt considerați patronii turmelor.

Superstiții și interdicții de Sfinții Mihail și Gavriil

În ziua sărbătorii nu se lucrează. Tradiția spune că cei care muncesc de Sfinții Mihail și Gavriil vor avea parte de suferință și necazuri înainte de moarte. Este un timp al liniștii și al recunoștinței, în care oamenii se roagă pentru sănătate, pentru protecție și pentru iertarea păcatelor.

De asemenea, se crede că aprinderea unei lumânări în această zi este o faptă de mare bine, pentru că acea lumină va fi călăuză în lumea de dincolo.

Sărbătoarea este cunoscută și ca „Vara Arhanghelilor”, pentru că, în mod tradițional, vremea se mai încălzește pentru o zi, semn al binecuvântării divine. Tot pe 8 noiembrie, ciobanii amestecă berbecii cu oile, pentru a le pregăti de împerechere — un obicei numit „năpustitul areților”.

Ce nume se sărbătoresc pe 8 noiembrie

De Sfinții Mihail și Gavriil, peste un milion de români își serbează onomastica. Printre cei care își sărbătoresc ziua se numără cei care poartă numele Mihai, Mihaela, Gabriel, Gabriela, Gavril, Gavriil, dar și forme derivate precum Mihăiță, Gabi, Mișu sau Găbiță.

Această zi este dedicată și tuturor îngerilor care nu s-au despărțit de Dumnezeu, fiind cunoscută în calendarul creștin sub numele de Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor puterilor cerești.