Inteligența artificială care transformă gândurile în text: O nouă tehnică care combină tehnologia cu medicina ar putea schimba totul

O nouă descoperire științifică aduce ideea citirii gândurilor mai aproape de realitate. O echipă de cercetători a dezvoltat o tehnică denumită „mind captioning”, capabilă să traducă activitatea cerebrală în fraze descriptive, reflectând cu precizie ceea ce o persoană vede sau își imaginează.

Metoda, detaliată într-un studiu publicat în Science Advances la 5 noiembrie 2025, folosește imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și modele complexe de inteligență artificială pentru a reconstrui conținutul mental într-o formă textuală coerentă, scrie revista Nature.

Inovația ar putea deschide noi perspective în înțelegerea modului în care creierul procesează informațiile înainte de a fi transformate în cuvinte.

În același timp, tehnologia are potențialul de a ajuta pacienți care suferă de afazie sau alte tulburări de limbaj, oferindu-le un instrument prin care să poată comunica mai eficient.

Cum funcționează decodificarea gândurilor prin „mind captioning”

Tehnica a fost dezvoltată de Tomoyasu Horikawa, specialist în neuroștiințe computaționale la NTT Communication Science Laboratories din Kanagawa, Japonia.

Spre deosebire de încercările anterioare, care reușeau doar să identifice cuvinte-cheie din ceea ce o persoană vedea, noul model poate genera propoziții complete, cu sens și context.

Procesul are două etape principale. Mai întâi, un model AI de limbaj analizează mii de subtitrări video și le transformă în semnături numerice unice, denumite „semnături de sens”.

Apoi, un al doilea model este instruit pe baza scanărilor cerebrale ale participanților, pentru a asocia activitatea neuronală cu aceste semnături semantice.

După antrenament, sistemul este capabil să primească un nou set de date fMRI și să prezică ce semnătură de sens corespunde imaginii mentale respective.

Un exemplu citat în studiu arată cum un participant care privea un clip cu o persoană sărind de pe o cascadă a generat, după 100 de încercări, o propoziție aproape identică cu scena reală: „o persoană sare peste o cascadă adâncă într-o zonă montană”.

Modelele AI au reușit chiar să descrie secvențe reamintite de participanți, ceea ce sugerează că reprezentările mentale pentru vizualizare și amintire sunt similare.

Implicații medicale și dileme legate de confidențialitatea minții

Cercetătorii cred că „mind captioning” ar putea îmbunătăți performanța interfețelor creier–computer utilizate în prezent, mai ales pentru pacienții care nu pot vorbi.

Sistemele de acest tip ar putea transforma reprezentările mentale direct în text, facilitând comunicarea fără intervenție vocală sau motorie.

Alex Huth, neurocercetător la Universitatea California, Berkeley, care a dezvoltat un model asemănător în 2023, afirmă că tehnologia deschide o cale promițătoare, dar avertizează și asupra riscurilor etice.

Pe măsură ce aceste instrumente devin mai precise, apare problema intimității cognitive, riscul ca gândurile, emoțiile sau chiar condițiile de sănătate ale unei persoane să fie expuse fără consimțământ.

Atât Huth, cât și Horikawa subliniază însă că metodele actuale nu pot accesa gânduri private și funcționează doar cu acordul voluntar al participanților. „Nimeni nu a demonstrat până acum că poți face asta fără consimțământ”, a precizat Huth.

Prin combinarea neuroimagisticii non-invazive cu puterea modelelor lingvistice avansate, „mind captioning” marchează un pas major către înțelegerea modului în care creierul transformă percepțiile în cuvinte, dar și un nou capitol în dezbaterea despre limitele pe care ar trebui să le impunem tehnologiilor capabile să „citească” mintea umană.