Cum a funcționat mica recalculare pentru pensionarii români. De ce este o dezamăgire și vine cu sume infime în plus
Mulți pensionari au intrat în „mica recalculare” cu așteptări ridicate și au ieșit cu o realitate contabilă rece: câteva zeci de lei în plus. Cazurile în care ai plătit sute sau chiar peste o mie de lei pe adeverințe și ai primit 24–80 de lei lunar reflectă nu neapărat un abuz, ci felul în care sunt scrise regulile și ce tipuri de venituri sunt valorificate efectiv în punctaj. Pentru unii, efortul administrativ și costurile cu adeverințele vor fi amortizate în câteva luni; pentru alții, dezamăgirea e firească.
Mecanismul are două chei: ce venituri au existat înainte de 1 aprilie 2001 și dacă pentru acele sume chiar s-au plătit contribuții. Acolo unde documentele sunt incomplete sau menționează doar sporuri fără baza de salarizare și fără dovada contribuțiilor, recalcularea aduce puțin sau deloc. În plus, dacă pensia curentă era deja aproape de nivelul „teoretic” rezultat din punctele acumulate, diferența pe care o vezi după verificare e, inevitabil, modestă.
De ce creșterile sunt mici, chiar și cu adeverințe
Înainte de 1 aprilie 2001, trebuie să probezi veniturile prin adeverințe eliberate de angajatori sau arhive autorizate, iar aceste adeverințe trebuie să arate clar baza de calcul și faptul că s-au reținut contribuțiile. Dacă ai doar o listă de sporuri, fără salariul de bază și fără mențiunea contribuțiilor, nu ți se pot valorifica sumele declarate. De aici apar diferențele infime: ai depus ceva, dar acel „ceva” nu trece testul legal.
Mai contează și natura veniturilor. Sporurile nepermanente se valorifică strict în condițiile legii și doar dacă există dovada contribuțiilor pentru perioadele menționate. Chiar și când sunt acceptate, impactul lor în punctaj poate fi limitat, deoarece se raportează la salariul mediu pe economie din anii respectivi, iar efectul se diluează în media punctelor pe toată cariera. În paralel, unele majorări nominale pe care le vezi la talon sunt „înghițite” parțial de efectele indexărilor deja acordate sau de rotunjirile tehnice din calcul.
Nu în ultimul rând, „mica recalculare” nu rescrie întreaga pensie, ci adaugă ceea ce lipsea și trece testele de eligibilitate. Dacă aveai o carieră completă cu venituri previzibile și puține perioade cu sporuri greu de documentat, e logic să nu rezulte salturi dramatice. Acolo unde lipsesc luni sau ani întregi din dosar, șansa de creștere este mai mare, dar depinde exclusiv de calitatea documentelor.
Când merită efortul și cum te asiguri că actele sunt corecte
Înainte să plătești pentru adeverințe, fă-ți un mic calcul de recuperare. Dacă te aștepți realist la sub 100 de lei lunar în plus și ți se cer peste 1.000 de lei pe documente, știi din start că vei amortiza costul într-un an sau mai mult. Poți decide informat dacă merită.
Verifică-ți dosarul personal la Casa de Pensii și vezi exact ce perioade lipsesc. Acolo unde cauți adeverințe, cere explicit: salariul de bază lunar, lista sporurilor cu procente sau sume, perioada exactă și mențiunea că s-au reținut contribuțiile la asigurări sociale. Fără aceste elemente, riști să depui acte cu valoare juridică limitată.
Dacă ai lucrat în unități reorganizate sau desființate, întreabă din timp unde se află arhiva: uneori e la arhive specializate sau la succesorul legal. Poți solicita corecturi când constați că o adeverință nu conține toate câmpurile cerute, înainte să o depui. Ține minte că, potrivit cadrului actual, adeverințele conforme pentru sporuri nepermanente depuse anterior ar trebui preluate automat, într-un termen stabilit de lege; dacă nu se întâmplă, ai dreptul să ceri verificarea integrării lor.
Ce poți face dacă ai primit o sumă infimă
Poți solicita nota de calcul de la Casa de Pensii pentru a înțelege exact ce s-a valorificat și ce nu. Astfel afli dacă problema e la conținutul adeverințelor, la lipsa contribuțiilor sau la perioade neacoperite. Dacă identifici erori evidente, depui o cerere de rectificare cu acte completate sau corectate.
Dacă nu ești de acord cu decizia, ai dreptul să formulezi contestație în termenul legal (de regulă, 30 de zile de la comunicare). În contestație, anexezi documentele esențiale și ceri explicit reanalizarea perioadelor și a veniturilor care ți-au fost respinse. Actele deja recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive nu trebuie redepuse.
Pe termen scurt, poți evita costuri inutile dacă soliciți din start adeverințe „complete” conform cerințelor. Pe termen lung, digitalizarea și accesul la istoricul de muncă vor face diferența: cu cât ai mai puține goluri documentare, cu atât scade riscul unei majorări simbolice după multă birocrație.
Surse: Capital.ro (cazuri și sume tipice după „mica recalculare”), CNPP – reguli de valorificare a veniturilor anterioare lui 2001, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii (termeni relevanți pentru valorificarea sporurilor și adeverințelor).