Cum funcționează fondurile de investiții în România, cât de mari sunt câștigurile în raport cu inflația. Cum se calculează riscurile

Industria locală de asset management a intrat într-o etapă de maturizare: active nete aproape de 32 de miliarde de lei și peste un milion de investitori în fonduri deschise. În același timp, randamentele din ultimele 12 luni au depășit clar inflația, cu vârfuri în intervalul 24%–32%, într-un context de dobânzi în scădere la depozite. Pentru tine, mesajul e simplu: fondurile nu sunt un pariu rapid, ci un cadru organizat în care îți pui banii la lucru, cu reguli clare, supraveghere și o echipă profesionistă care decide plasamentele.

Fondurile deschise funcționează pe un mecanism transparent: cumperi sau vinzi unități de fond la valoarea publicată zilnic de administrator. Banii strânși de la investitori sunt direcționați în acțiuni, obligațiuni, titluri de stat, depozite sau combinații ale acestora. Tu câștigi din aprecierea portofoliului și, după caz, din venituri de tip dobândă sau dividende, toate reflectate în valoarea unității de fond.

Ce este un fond deschis și ce obții efectiv

Un fond deschis de investiții este un „vehicul colectiv”: pui capital la comun cu alți investitori, iar un administrator autorizat ia decizii după o politică de investiții anunțată din start. Ai două avantaje directe. În primul rând, diversificarea: riscul nu stă într-o singură acțiune sau obligațiune, ci se împarte pe zeci sau sute de emitenți. În al doilea rând, administrarea profesionistă: portofoliul e ajustat dinamic, în funcție de piață, de fluxurile de lichiditate și de obiectivele fondului.

În practică, intri și ieși ușor. Subscrii online sau prin bancă, iar răscumpărarea se face la cerere, conform regulilor fondului. Tu nu negociezi prețul; primești valoarea unitară calculată pe baza activelor din portofoliu, minus costurile incluse în regulile fondului. Documentele cheie pe care trebuie să le citești sunt prospectul și documentul cu informații esențiale (KID), unde găsești strategia, comisioanele, riscurile și orizontul recomandat de deținere.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Randamentele recente și raportarea la inflație

Datele agregate arată o industrie în creștere ca volum și performanță: cele mai bune fonduri pe 12 luni au livrat 24%–32%, semnificativ peste inflația anuală. Chiar și un fond cu randament mediu în zona 10%–12% a protejat puterea de cumpărare, în condițiile unei inflații care a coborât în 2024 sub 6%. Pe trei ani, unele produse cumulează peste 100% randament, ceea ce înseamnă că au depășit de departe inflația cumulată.

Ca să înțelegi câștigul real, folosești o regulă simplă: randamentul real este randamentul nominal ajustat cu inflația. Practic, dacă fondul a făcut X% într-un an, iar inflația a fost Y%, te interesează cât rămâne după ce scazi erodarea prețurilor. De aici rezultă de ce fondurile cu expunere pe acțiuni au performat mai bine în ultimele 12 luni, pe fondul revenirii burselor și al dobânzilor în scădere.

Cum alegi între fonduri de acțiuni și fonduri diversificate

Fondurile de acțiuni urmăresc, în principal, creșterea pe termen mediu și lung. Acceptă mai multă volatilitate pe termen scurt, dar au potențial mai mare când piețele merg bine. Dacă vrei șanse la randamente peste medie și poți suporta fluctuații ale valorii contului, te orientezi către această categorie, cu un orizont de cel puțin 3–5 ani.

Fondurile diversificate combină acțiuni cu venit fix (obligațiuni, titluri de stat, depozite). Scopul este echilibrul: dacă acțiunile trag în jos, componenta de venit fix acoperă o parte din scădere. Dacă ești mai prudent, dacă îți dorești o curbă mai netedă a portofoliului și o probabilitate mai mică de abateri mari pe termen scurt, această zonă îți oferă un compromis credibil între risc și randament.

Cum se calculează riscurile și cum le citești corect

În KID găsești indicatorul de risc SRRI pe o scară 1–7. El sintetizează istoricul de volatilitate al fondului: cu cât scorul e mai mare, cu atât valorile unității de fond au variat mai mult în trecut. Nu este o promisiune pentru viitor, dar îți arată ce fel de drum să te aștepți să parcurgi.

Dincolo de SRRI, ai câțiva parametri esențiali pe care merită să-i înțelegi:

1. Volatilitate și abatere standard

   Măsoară amplitudinea oscilațiilor. Dacă vezi valori anuale mai mari, știi că fondul poate urca sau coborî mai repede. Tu decizi dacă îți asumi această variabilitate pentru un potențial câștig mai mare.

2. Max drawdown

   Este cea mai mare scădere de la un vârf la un minim în perioada analizată. Te ajută să-ți testezi stomacul: dacă fondul a mai avut scăderi de 20%–30% în crize, ești confortabil să treci prin așa ceva fără să vinzi la minim?

3. Durata la fondurile de obligațiuni

   Arată sensibilitatea la dobânzi. O durată de 5 înseamnă că o mișcare de 1 punct procentual a dobânzii poate muta prețul portofoliului cu aproximativ 5%. Dacă dobânzile scad, fondul beneficiază; dacă cresc, suferă.

4. Risc de credit și de lichiditate

   La obligațiuni corporative, verifică profilul de credit al emitenților. Un mix cu ponderi mari pe investment grade are, în general, risc mai mic decât expuneri masive pe high yield. Lichiditatea contează când piața e tensionată; fondurile mari, cu reguli stricte, gestionează mai bine ieșirile bruște.

5. Risc valutar

   Dacă fondul are expunere în dolari sau alte monede, cursul poate adăuga sau eroda randamentul. Poți căuta clase de unități acoperite valutar, dacă vrei să reduci această componentă.

6. Tracking error (la fondurile de tip indice)

   Îți arată cât de strâns urmează fondul indicele de referință. Un tracking error mic înseamnă devieri reduse față de benchmark, util când vrei expunere pasivă.

Pe scurt, te uiți la profilul de risc, la orizontul recomandat de deținere, la comisioane și la istoricul pe cicluri complete de piață. Apoi stabilești ce procent din economii pui în acțiuni, ce procent în venit fix și ce păstrezi în lichidități, ca să nu fii forțat să vinzi în perioadele proaste.

Cum pui totul în practică fără să-ți complici viața

Stabilește-ți obiectivul și orizontul de timp, în funcție de care alegi tipul de fond. Construiește contribuții recurente lunare, nu intrări ocazionale mari; astfel neteziți volatilitatea prin prețul mediu în timp. Nu confunda performanța trecută cu o garanție; trateaz-o ca pe o referință de comportament în contexte diferite. Citește KID, verifică SRRI, durata și politica de risc, apoi decide alocarea.

Dacă vrei să compari cu inflația, calculează randamentul real. Ține o evidență trimestrială a contului, nu zilnică; te ajută să păstrezi disciplina. Când piața scade, întreabă-te dacă s-a schimbat obiectivul tău sau doar starea de spirit. Dacă nu s-a schimbat nimic structural, continui planul de contribuții. Când piața urcă accelerat, reechilibrezi, nu alergi după ultimul performer.

Într-o economie cu dobânzi reale scăzute, fondurile rămân una dintre puținele soluții prin care îți poți proteja și crește capitalul. Diferența o face modul în care citești riscul, răbdarea de a rămâne pe traseu și coerența dintre obiectiv, orizont și tipul de fond pe care îl alegi, conform HotNews.