02 nov. 2025 | 10:27

Ce drept are fostul soț asupra terenului moștenit pe care s-a construit o casă comună

Legislație
Share
Ce drept are fostul soț asupra terenului moștenit pe care s-a construit o casă comună
FOTO: Arhivă

Situațiile în care soții construiesc o locuință pe un teren moștenit de unul dintre ei sunt frecvent întâlnite, însă puțini știu exact ce drepturi are fiecare parte asupra bunurilor respective în caz de divorț. Conform Codului Civil al României, există o diferență esențială între proprietatea asupra terenului și dreptul de proprietate asupra construcției, iar această distincție influențează modul în care bunurile se împart.

Terenul moștenit este bun propriu, nu comun

Potrivit articolului 340 din Codul Civil, bunurile dobândite prin moștenire, donație sau ca urmare a unei despăgubiri personale sunt considerate bunuri proprii, adică aparțin exclusiv unuia dintre soți. Asta înseamnă că terenul moștenit înainte sau în timpul căsătoriei rămâne în proprietatea celui care l-a primit, indiferent dacă pe el s-a ridicat ulterior o casă comună.

Cu alte cuvinte, fostul soț sau fosta soție nu are niciun drept de proprietate asupra terenului moștenit, chiar dacă a contribuit financiar sau fizic la construirea casei. Terenul rămâne întotdeauna al moștenitorului.

În schimb, locuința construită pe terenul respectiv, dacă a fost ridicată în timpul căsătoriei din venituri comune, este considerată bun comun. Conform articolului 339 din Codul Civil, tot ce se dobândește în timpul căsătoriei, prin contribuția ambilor soți, aparține ambilor în cote egale, dacă nu se dovedește altfel.

Așadar, în momentul divorțului, casa se împarte între soți, indiferent că se află pe un teren care nu este comun. În practică, aceasta înseamnă că proprietarul terenului păstrează terenul, iar celălalt soț are drepturi patrimoniale doar asupra construcției.

Ce se întâmplă după divorț

După desfacerea căsătoriei, apar două variante posibile:

Soții pot ajunge la o înțelegere amiabilă, prin care proprietarul terenului cumpără partea celuilalt din casă, devenind astfel unic proprietar asupra construcției.

Dacă nu există o înțelegere, instanța poate dispune despăgubirea soțului neproprietar de teren, în funcție de contribuția sa la ridicarea casei. În cazuri excepționale, judecătorul poate acorda drept de superficie – adică dreptul de a folosi terenul altuia pentru a deține o construcție pe el.

Totuși, după divorț, soțul care nu este proprietar al terenului nu poate rămâne automat în posesia casei fără acordul proprietarului. Dacă nu se ajunge la o înțelegere privind folosința terenului, acesta poate solicita evacuarea și despăgubiri pentru utilizarea fără titlu a proprietății.

Pe scurt, terenul moștenit nu devine bun comun, indiferent de momentul moștenirii sau de contribuția celuilalt soț. În schimb, casa ridicată pe acel teren poate fi bun comun, dacă a fost construită din fonduri comune, iar la partaj, fostul soț are dreptul la jumătate din valoarea construcției, nu din valoarea terenului.