China își trimite cel mai tânăr astronaut și patru șoareci în spațiu cosmic pentru o misiune de șase luni
Shenzhou-21 a andocat la stația spațială chineză Tiangong la mai puțin de patru ore după lansarea de pe cosmodromul Jiuquan, din nord-vestul Chinei. La bord se află trei astronauți – printre ei, inginerul Wu Fei, 32 de ani, cel mai tânăr taikonaut chinez trimis până acum în spațiu – și patru șoareci (doi masculi și două femele) care vor fi folosiți în primele experimente pe rozătoare derulate de China pe orbită. Echipajul va înlocui echipa Shenzhou-20 și va rămâne în microgravitație aproximativ șase luni, informează News.ro.
Ce vor face pe Tiangong și de ce contează
Misiunea are o componentă științifică consistentă: experimente în microgravitație pentru știința materialelor, medicină și biologie spațială, inclusiv studii pe rozătoare pentru a observa efectele mediului orbital asupra organismului. În paralel, echipajul va efectua ieșiri în spațiu (EVA) pentru instalarea de scuturi anti-deșeuri și pentru lucrări de mentenanță în exteriorul complexului.
Tiangong („Palatul Ceresc”) a fost finalizată în 2022 și operează pe orbită joasă cu o arhitectură modulară centrată pe miezul Tianhe, la care sunt atașate laboratoarele Wentian și Mengtian. Stația poate găzdui trei astronauți pe durate de circa șase luni și primește periodic nave cargo Tianzhou și vehicule cu echipaj Shenzhou. Pentru Beijing, este un proiect emblematic care confirmă ambițiile de putere spațială și consolidează un program dezvoltat separat de ISS.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/11/lansare-china-astronaut-spatiu.jpg)
Lansarea navei spațiale chineze, cu cel mai tânăr astronaut al țării la bord. (Foto: agenția de presă chineză)
Echipajul Shenzhou-21 și semnificația politică
Echipa este condusă de pilotul Zhang Lu (48 de ani), veteran al misiunii Shenzhou-15, și completată de Wu Fei (32 de ani), inginer devenit cel mai tânăr astronaut chinez în misiune, și de specialistul în sarcini utile Zhang Hongzhang (39 de ani). Înainte de plecare, astronauții au fost salutați pe străzile centrului de lansare din Jiuquan, un oraș tehnologic ridicat în mijlocul deșertului, cu infrastructură dedicată programului spațial.
Dincolo de componenta tehnică, misiunea transmite un mesaj strategic. China este exclusă din ISS încă din 2011, în urma restricțiilor impuse colaborării NASA cu Beijingul, și a accelerat investițiile pentru a-și asigura autonomie orbitală. În ultimul deceniu, programul a bifat premiere majore: asolizarea sondei Chang’e-4 pe fața „îndepărtată” a Lunii (2019) și trimiterea unui mic rover pe Marte (2021). Obiectivul declarat al CMSA este trimiterea de astronauți pe Lună până în 2030, pentru care sunt în derulare teste „cruciale” privind un modul lunar și o navă cu echipaj.
🚀👏3-2-1 Ignition!
China launched the Shenzhou XXI crewed spaceship on Friday, sending three astronauts to its orbiting @CNSpaceStation on a six-month mission.
The spaceship, atop a Long March-2F carrier rocket, blasted off from the Jiuquan Satellite Launch Center in Northwest… pic.twitter.com/aOkZy7f7RB
— Chinese Space Station (@CNSpaceStation) October 31, 2025
De ce trimit șoareci și ce pot afla cercetătorii
Rozătoarele sunt modele biologice standard în cercetare: ciclurile lor de viață sunt rapide, iar răspunsurile fiziologice – densitatea osoasă, masa musculară, funcția cardiovasculară – oferă indicii utile despre efectele microgravitației și radiației asupra organismului. Rezultatele pot fi extrapolate către oameni, contribuind la proiectarea de contramăsuri (antrenamente, dietă, medicație) pentru misiuni lungi, inclusiv zboruri lunare.
Pe termen scurt, datele vor ajuta la rafinarea protocoalelor medicale pentru taikonauți; pe termen mediu, vor fundamenta arhitectura misiunilor cu oameni pe Lună. În plus, misiunea include activități de popularizare a științei, menite să apropie publicul de explorarea spațială și să formeze viitoarele generații interesate de STEM.