Cât timp durează până se prescrie un dosar penal în România. Cum a scăpat un afacerist urmărit internațional de peste 10 ani
Prescripția răspunderii penale reprezintă una dintre cele mai controversate teme din sistemul de justiție românesc, mai ales după modificările succesive aduse Codului Penal în ultimii ani. În termeni simpli, prescripția înseamnă stingerea răspunderii penale a unei persoane dacă statul nu reușește să finalizeze procesul penal într-un anumit interval de timp, stabilit prin lege. Cu alte cuvinte, după trecerea unui anumit număr de ani de la comiterea faptei, persoana suspectată sau condamnată nu mai poate fi trasă la răspundere.
Termenul de prescripție se stabilește în funcție de pedeapsă
Potrivit articolului 154 din Codul Penal, termenul de prescripție variază în funcție de gravitatea pedepsei maxime prevăzute de lege pentru infracțiunea respectivă. Astfel, pentru faptele care se pedepsesc cu detenție pe viață sau cu închisoare mai mare de 20 de ani, termenul de prescripție este de 20 de ani. În cazul infracțiunilor pedepsite cu închisoare între 10 și 20 de ani, termenul este de 15 ani, iar pentru cele între 5 și 10 ani – 10 ani. În situația faptelor cu pedepse mai ușoare, termenul poate coborî până la 5 ani.
Există însă și prescripția specială, care intervine atunci când termenul general a fost depășit, dar dosarul nu a fost finalizat din cauza unor proceduri judiciare întârziate. În aceste cazuri, legea permite o prelungire cu jumătate a termenului inițial, după care răspunderea penală se stinge definitiv.
În ultimii ani, mai multe dosare sonore s-au închis din cauza prescripției, fapt ce a generat critici severe la adresa modului în care justiția reușește să gestioneze cazurile complexe. Un exemplu recent este dosarul omului de afaceri Cristian Maftei, urmărit internațional mai bine de zece ani, care a scăpat de condamnare după ce instanțele au constatat că faptele s-au prescris.
Pentru ce a fost condamnat Cristian Maftei
Decizia definitivă a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a confirmat hotărârea Curții de Apel Iași din luna iulie 2025. La acel moment, judecătorii stabiliseră că termenul de prescripție pentru faptele imputate lui Maftei expirase.
„ÎCCJ a respins astăzi contestația formulată de Parchet. Interesant este că, după ce la data de 3 iulie 2025, când dosarul s-a judecat în primă instanță la Curtea de Apel Iași, DNA a susținut admiterea contestației la executare formulată de judecătorul delegat, constatarea prescripției și anularea mandatului de arestare, ulterior a făcut contestație la ÎCCJ, susținând contrariul”, a explicat avocatul Marius Sebastian Striblea, apărătorul lui Maftei, într-o declarație pentru Ziarul de Iași.
Avocatul a ironizat situația, comparând poziția oscilantă a procurorilor cu o schimbare bruscă de opinie: „E ca și cum la starea civilă spui ‘da’, iar la cununia religioasă te răzgândești și te declari celibatar”.
Cristian Maftei fusese condamnat în 2014 la șase ani de închisoare în celebrul dosar „Mită la prefect”, un proces care durase deja șapte ani. În același dosar au mai fost implicați fostul prefect Radu Prisăcaru, fostul șef al Agenției Domeniilor Statului, Flavius Ioniță, și avocatul Toni Baltag, toți executându-și pedepsele.
Cazul a vizat o presupusă tentativă de corupție în care inculpații ar fi cerut un teren de trei hectare în schimbul sprijinului pentru retrocedarea unei suprafețe mai mari, de 16 hectare. Denunțul celor doi proprietari, Dorin și Norina Forna, a dus la stoparea tranzacției. Astăzi, însă, după mai bine de un deceniu de urmărire internațională, Cristian Maftei a scăpat definitiv de răspunderea penală.