”Sărut-mâna pentru masă! Carte de(spre) bucate” – probabil cele mai importante volume de gastronomie românească împărțite pe regiunile țării, lansate oficial

Pe 3 noiembrie, de la ora 19:00, la Cărturești Verona din București are loc lansarea volumelor „Sărut-mâna pentru masă! Carte de(spre) bucate”, semnate de Adriana Sohodoleanu și Cosmin Dragomir. Proiectul, susținut de Carrefour România și editat de GastroArt, propune o cartografiere amplă a bucătăriilor regionale și etnice, așa cum s-au conturat ele de-a lungul secolelor în spațiul românesc. Sunt două cărți complementare care își propun să scoată din sertarele arhivelor și din teren un patrimoniu culinar divers, coerent și ușor de înțeles pentru publicul pasionat.

Peste 800 de pagini reunesc rețete testate, ritualuri, credințe, obiceiuri și mărturii despre felul în care mâncarea construiește identitate în familie, comunitate și în context religios. Demersul adaugă un capitol consistent dedicat Moldovei de peste Prut și urmărește schimburile de tehnici și gusturi între regiuni și etnii, punând în lumină bogăția pierdută parțial după standardizările din perioada comunistă.

Ce aduc noile volume

Selecția acoperă zona de rețete, dar merge dincolo de listarea lor: autorii interpretează contextul, traseul ingredientelor, tehnicile și sensurile sociale asociate cu mesele mari ale anului. Rezultatul este o radiografie a tradițiilor care arată cum preparatele se transformă, circulă și se reinventează, păstrând totuși o identitate locală recognoscibilă. O parte dintre rețete sunt ilustrate și explicate pas cu pas, cu testări recente care aduc claritate și replicabilitate în bucătăria de acasă sau în restaurante.

În cuvintele Monei Petre, meritul principal al proiectului este recuperarea surselor greu accesibile și împachetarea lor într-un format prietenos: „reuşește să aducă la lumină material original, preluat din surse obscure dificil de accesat altfel, și să pună în două volume memorabile nu doar ceea ce ar ocupa un întreg corp de bibliotecă, dar care altfel ar fi citit doar de o mână de etnografi”. Laura Laurențiu completează perspectiva istorică, amintind momentul standardizării din 1962: „cartea se apleacă asupra acestui patrimoniu, cu răbdare și respect, oferind cititorului o imagine despre bucatele și obiceiurile din diversele regiuni ale țării”, în contrapunct cu efectele Rețetarului General.

Cum a apărut în public sora criminalului lui Mario Berinde: oamenii au reacţionat imediat

Horoscop 4 februarie 2026. Zodia care poate fi dezamăgită în iubire dacă ia decizii pripite

Cele două volume esențiale de gastronomie de pe aceste meleaguri

Lansarea de la București

Evenimentul de la Cărturești Verona îi are pe scenă, alături de autori, pe Mona Petre, Cosmin Ciotloș și Alex Petricean, într-o conversație despre cercetare, transmitere culturală și felul în care o carte de(s)pre bucate poate deveni instrument de recuperare identitară. Formatul anunțat mizează pe dialog și pe contextualizarea materialului adunat, între biblioteci, arhive și teren, cu accent pe utilitatea practică a volumelor pentru cititorii curioși și pentru profesioniștii din domeniu.

Cosmin Ciotloș surprinde bine miza comparatistă a proiectului când notează că rețete aparent locale își găsesc echivalente în alte comunități istorice, exemplificând cu sarmalele în foi de hrean și un corespondent secuiesc: „realizez astfel în ce măsură lumile gustului comunică între ele, în ce grad bucătăria noastră e și sârbească, și romă, și lipovenească, și macedoneană, și franțuzească, și tătară”, argument pentru o lectură care leagă gastronomia de istoria mobilităților culturale.

Voci din comunitatea gastronomică

Adrian Hădean subliniază amploarea documentării și efectul pe termen lung asupra mândriei culinare: „e atins un nou prag în drumul spre redobândirea mândriei culinare naționale”. Dinspre zona de educație culturală, Alexandru Chiselev vede în proiect o invitație de a înțelege mai bine un „univers alimentar” multistratificat etno-cultural, la care fiecare comunitate a contribuit, conturând o națiune cu gusturi comune, dar nu uniforme.

În același registru, Adorjan Trucza reamintește că „mâncarea nu este doar hrană, ci o legătură între oameni, o valoare culturală și o moștenire”, idee care traversează volumele și explică de ce o astfel de lucrare servește nu doar bucătăriei, ci și memoriei colective. Aceeași punte între cercetare și public o revendică și Oana Igrețiu, care citește proiectul ca pe „o incursiune autentică în universul culinar tradițional, îmbinând rețete și obiceiuri ritualice din toate colțurile țării”, cu exemple concrete din Moldova, Maramureș, Transilvania, Crișana, Bucovina, Oltenia sau Dobrogea.

Cele două volume pot fi achiziționate de la Cărturești, online și în librării

Autorii și traseul editorial

Cartea marchează al doilea proiect editorial comun al Adrianei Sohodoleanu și al lui Cosmin Dragomir, după „Dulce Românie, o istorie a deserturilor de la noi” din 2022. În paralel, Sohodoleanu a publicat „Ce e nou în Noua Bucătărie Românească” și susține constant ideea de „cultură la farfurie”, în timp ce Dragomir a semnat „Curatorul de zacuscă” și „Colecționarul de sarmale”, fiind și coinițiator al Zilei Naționale a Gastronomiei și a Vinului. Traiectoriile lor converg firesc într-un proiect care pune rigoarea academică și jurnalismul gastronomic la aceeași masă.

În raport cu publicul țintă, volumele se adresează atât pasionaților și cercetătorilor din etnografie sau antropologie, cât și profesioniștilor din horeca interesați de patrimoniul culinar tradițional. Este, în esență, un instrument de lucru și de imaginație, construit dintr-o cercetare solidă și din întoarceri repetate către comunitățile în care rețetele trăiesc încă, în obiceiuri, povești și sărbători. Așa se închide cercul unei inițiative care nu doar documentează, ci redă circulației publice un tezaur culinar cu valoare de identitate.

Cele două volume pot fi deja achiziționate online, de pe site-ul Cărturești sau din librăriile cu același nume.