Lovitură majoră pentru bugetarii din România – cât timp trebuie să reziste cu salariile înghețate, cum am ajuns aici

Rectificarea bugetară din octombrie 2025 a confirmat ceea ce economiștii anticipau de luni întregi: salariile bugetarilor rămân înghețate, iar perspectivele unei creșteri în următorii ani sunt tot mai îndepărtate. În timp ce pensiile și veniturile din sectorul public stagnează, cheltuielile statului continuă să crească, iar deficitul bugetar riscă să depășească pragul de 8% din PIB până la finalul anului.

Guvernul nu mai are spațiu de manevră, iar presiunile bugetare vin din toate direcțiile – apărare, dobânzi, asistență socială și salarii. România cheltuiește, în prezent, aproape 70% din totalul veniturilor bugetare doar pentru pensii, ajutoare sociale și salariile angajaților la stat.

De ce sunt înghețate salariile bugetarilor

Cheltuielile cu personalul din sectorul public însumează aproape 29% din totalul veniturilor statului, iar cele cu asistența socială (pensii, vouchere, indemnizații) ajung la 39%. În total, 68% din banii colectați anual de stat merg către aceste două capitole. Problema reală nu este nivelul acestor cheltuieli, ci veniturile bugetare foarte scăzute – România fiind printre puținele state UE care nu reușesc să colecteze nici măcar 35% din PIB la buget.

În condițiile în care veniturile nu cresc, orice încercare de majorare salarială ar împinge deficitul și mai sus. Conform Consiliului Fiscal, majorarea cheltuielilor cu apărarea spre 5% din PIB, la care se adaugă plata dobânzilor (aproape 8% din venituri), lasă practic fără resurse orice încercare de creștere a salariilor bugetarilor sau de indexare a pensiilor.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

După plata salariilor, pensiilor, dobânzilor și cheltuielilor militare, România consumă deja 90% din veniturile sale bugetare. Restul de 10% abia acoperă investițiile minime și costurile administrative.

Consiliul Fiscal recomandă „eficientizarea cheltuielilor” și reducerea evaziunii fiscale, însă aceste soluții sunt de durată și nu pot aduce venituri suplimentare în 2025–2026. Cu un deficit de TVA de peste 33%, România pierde anual miliarde de lei care ar putea susține salariile bugetarilor.

Cât va dura perioada de îngheț și cine este afectat cel mai mult

Într-un scenariu optimist, salariile din sectorul public ar putea fi deblocate abia după 2027, când deficitul ar trebui să scadă sub 5%. În scenariul pesimist, înghețul ar putea continua până în 2028, cu o scădere semnificativă a puterii de cumpărare.

În acest moment, cele mai afectate domenii sunt sănătatea, asistența socială și învățământul. Deși în 2024 profesorii au beneficiat de majorări salariale în urma grevei, dinamica s-a inversat, iar până la finalul lui 2025 se estimează o reducere reală a veniturilor în sectorul medical, din cauza inflației și a stagnării veniturilor brute.

Un alt semnal de alarmă vine din limitarea sporurilor. Bonusul pentru condiții vătămătoare a fost plafonat la 300 de lei brut, iar cel pentru angajații implicați în proiecte cu fonduri europene a fost redus la 35% din salariul de bază. Aceste măsuri au condus la scăderi efective de venit în anumite instituții publice.

Puterea de cumpărare a bugetarilor, raportată la inflație, a scăzut deja cu peste 5% față de începutul lui 2023. Prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză arată că, în lipsa unor creșteri salariale, până în 2028 venitul real al unui angajat la stat ar putea fi cu 18% mai mic.

Cum s-a ajuns la blocajul bugetar

Deficitul bugetar actual este rezultatul unui cumul de factori: creșterea accelerată a cheltuielilor cu apărarea, plata dobânzilor tot mai mari la datoria publică, menținerea unei dobânzi de referință de 6,5% timp de peste un an și scăderea colectării din impozitul pe profit.

Economia dă semne clare de încetinire – colectările din profit s-au redus cu 3,4%, în timp ce veniturile din impozitul pe salarii și dividende au crescut artificial prin eliminarea facilităților din IT și prin taxarea mai dură a veniturilor din capital.

România este obligată să reducă deficitul bugetar sub 3% conform procedurii europene de deficit excesiv, însă această corecție se va face treptat și dureros. Consiliul Fiscal avertizează că „ajustarea va necesita stabilitate socială și solidaritate”, două condiții care par tot mai greu de îndeplinit într-un climat marcat de scumpiri și scăderea veniturilor reale.

Ce urmează pentru bugetari și pensionari

Guvernul a anunțat deja că indexarea pensiilor cu rata inflației și jumătate din creșterea salariului mediu, prevăzută de Legea 360/2023, va fi amânată cu cel puțin un an. Valoarea punctului de referință trebuia majorată cu 7,1% în 2025, însă ajustarea a fost suspendată până la stabilizarea deficitului.

Pentru bugetari, mesajul este clar: în următorii doi ani nu se vor acorda majorări salariale, iar eventualele creșteri punctuale vor fi posibile doar în sectoare strategice, precum apărarea și siguranța națională.

Pe termen mediu, statul mizează pe o creștere graduală a veniturilor bugetare, reducerea evaziunii și creșterea colectării, însă efectele acestor măsuri se vor vedea abia după 2027. Până atunci, salariile rămân blocate, iar angajații din sistemul public vor trebui să suporte efectele inflației și ale politicilor de austeritate.

România nu este într-o criză salarială, ci într-o criză de venituri. Înghețarea salariilor bugetarilor este o consecință inevitabilă a unei economii care colectează prea puțin, cheltuie prea mult și se împrumută scump.