Avocații primesc ajutorul pentru creșterea copilului, chiar dacă lucrează. Cum s-a schimbat legea și care este diferența față de indemnizația de creștere copil
Intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a adus o schimbare importantă pentru profesiile liberale, în special pentru avocați. Începând cu luna august 2025, aceștia pot beneficia de ajutorul lunar pentru creșterea copilului chiar dacă își continuă activitatea profesională, adică fără să fie nevoiți să suspende exercitarea profesiei. Măsura elimină una dintre cele mai discutate inechități din sistemul de protecție socială, oferind avocaților un regim similar cu cel al altor contribuabili independenți.
Noua prevedere a fost introdusă în contextul modificărilor mai ample privind contribuțiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) și calitatea de asigurat în sistemul public. Deși avocații rămân în continuare asigurați prin propriile contribuții la Casa de Asigurări a Avocaților, legea le permite acum să acceseze și sprijinul lunar pentru creșterea copilului, în aceleași condiții ca persoanele care obțin venituri din salarii sau din activități independente.
Cum se acordă ajutorul pentru creșterea copilului și cine beneficiază
Ajutorul lunar pentru creșterea copilului, distinct de indemnizația de creștere copil (CCC), este un sprijin financiar acordat părinților care realizează venituri profesionale, dar nu întrerup activitatea complet. În cazul avocaților, acest lucru înseamnă că pot continua să lucreze în cabinetul propriu sau într-o societate profesională, fără să piardă dreptul la ajutorul acordat de stat.
Practic, această măsură oferă o alternativă între concediul de creștere copil – care presupune suspendarea activității și încasarea unei indemnizații lunare de până la 8.500 de lei (în funcție de venituri) – și varianta menținerii activității profesionale cu ajutorul financiar suplimentar, destinat acoperirii cheltuielilor legate de creșterea copilului.
Diferența esențială dintre indemnizația de creștere copil (CCC) și ajutorul pentru creșterea copilului constă în faptul că prima se acordă doar părinților aflați în concediu de creștere copil, deci fără activitate profesională, pe când al doilea poate fi cumulat cu veniturile realizate din profesii liberale, salarii sau alte activități.
Contribuția de sănătate de 10% și efectele asupra veniturilor
Odată cu noua lege, s-a stabilit și modul în care se aplică contribuția de sănătate (CASS) de 10% pentru persoanele care primesc indemnizația de creștere copil. Spre deosebire de anii precedenți, începând cu luna august 2025, contribuția se reține automat din indemnizație, indiferent de statutul profesional al beneficiarului.
Astfel, părinții care primesc indemnizația pentru creșterea copilului – inclusiv avocații, PFA-urile și alte categorii independente – vor plăti 10% CASS pentru întreaga sumă încasată, fără plafon. De exemplu, pentru o indemnizație lunară de 3.000 de lei, contribuția va fi de 300 de lei.
În schimb, persoanele care aleg ajutorul pentru creșterea copilului și continuă să lucreze nu pierd calitatea de asigurat și nu datorează contribuții suplimentare pentru acest sprijin, întrucât veniturile principale sunt deja supuse contribuției la sistemul propriu de asigurări (cum este cazul avocaților, care contribuie la Casa de Asigurări a Avocaților).
Ce alte categorii rămân asigurate fără plată și ce trebuie să știi dacă beneficiezi de ajutor
Legea clarifică și situațiile în care anumite persoane își păstrează calitatea de asigurat fără plată, precum copiii până la 18 ani, tinerii aflați la studii, persoanele cu handicap, femeile însărcinate sau aflate în concediu medical și voluntarii din serviciile de urgență. În restul cazurilor – inclusiv părinții aflați în concediu de creștere copil – se aplică reținerea CASS de 10%.
Pentru avocați, schimbarea este una de substanță: pot continua activitatea profesională, rămân asigurați în propriul sistem, dar pot primi sprijinul financiar pentru creșterea copilului din fondurile publice, fără suspendarea dreptului de a profesa. Este o recunoaștere a specificului profesiilor liberale, care nu funcționează după aceleași reguli ca relațiile de muncă tradiționale.
Prin aceste modificări, statul încearcă să armonizeze tratamentul fiscal și social al tuturor părinților, indiferent dacă sunt salariați, freelanceri sau profesioniști independenți. În esență, mesajul legislativ este clar: activitatea profesională și sprijinul pentru familie nu mai trebuie să se excludă reciproc.