Cercetătorii au descoperit că muzica reduce durerea după operații și în boli cronice

În spital durerea nu vine singură, ci aduce griji, nopți fără somn și teama că nu se mai termină. Tot mai mulți medici le propun pacienților, pe lângă tratamentul obișnuit, ceva simplu și omenesc: să își pună căștile și să își aleagă muzica preferată. Câteva melodii ascultate cu atenție pot coborî pulsul, pot liniști respirația și, uneori, pot reduce nevoia de calmante. Nu este magie, este știință, iar poveștile din saloane arată că o piesă potrivită poate face diferența dintre o noapte grea și una suportabilă.

Iar experiența din teren este susținută de cercetări. În saloane de recuperare, la ATI sau acasă, tot mai mulți pacienți spun că se simt mai bine când ascultă melodiile preferate, iar studiile recente publicate în Pain și Scientific Reports arată că muzica nu înlocuiește tratamentul, dar poate reduce percepția durerii și crește toleranța la disconfort, de la perioada postoperatorie până la durerile cronice. Esențial este ca pacientul sau familia să aleagă piesele, iar ascultarea să fie atentă, nu doar un fundal sonor, notează Associated Press.

Ce spune știința despre „analgezia indusă de muzică”

Cercetările disting între durerea acută, ca după o tăietură sau o operație, și durerea cronică, în care creierul devine mai sensibil la semnalele nociceptive în timp. În ambele situații, muzica poate interveni pe două planuri: distrage atenția de la durere și modifică starea emoțională, ceea ce ajută creierul să „regleze” cât de intens interpretează semnalul dureros. Specialiștii descriu acest fenomen drept „analgezie indusă de muzică”.

Mai multe echipe au raportat scăderi ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale la pacienți care ascultă muzică în perioada postoperatorie, iar unii au cerut mai puține calmante. Alte studii au arătat că pacienții care își aleg singuri melodiile își cresc toleranța la durere mai mult decât cei care ascultă conținut impus. Nu există un „gen-minune”: contează preferința personală și faptul că ascultarea e activă, cu atenția îndreptată spre muzică.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

De ce muzica preferată funcționează mai bine

Psihologii explică faptul că piesele familiare activează rețele mentale bogate în amintiri și emoții, ceea ce poate scădea anxietatea și sentimentul de izolare, doi „amplificatori” clasici ai durerii. Atunci când pacientul își alege repertoriul, capătă un plus de control într-o situație în care, de regulă, simte că nu controlează mare lucru. Această „agentivitate” are efecte benefice nu doar emoționale, ci și fiziologice, prin reducerea stresului.

Nu doar distragerea atenției este în joc. Măsurători imagistice arată că muzica activează simultan regiuni cerebrale implicate în emoție, atenție, recompensă și memorie. Această „rețea aprinsă” poate recalibra modul în care creierul filtrează semnalele dureroase. Chiar și așa, specialiștii subliniază: o melodie plăcută nu „șterge” durerea severă, ci o face mai gestionabilă.

Cum se aplică în spital și acasă

În spitale, muzica se folosește fie în sesiuni conduse de terapeuți acreditați, fie în mod informal, prin playlisturi alese de pacienți. În secțiile de recuperare, personalul medical relatează frecvent zâmbete, relaxare vizibilă și cereri mai rare de analgezice la pacienții care ascultă regulat muzică. Important, intervenția e simplă, ieftină și fără efecte adverse.

Acasă, recomandarea de bază este la fel de pragmatică. Alege piese îndrăgite, ascultă zilnic 15–30 de minute cu atenție și fără multitasking, ajustează volumul la un nivel confortabil și notează cum te simți înainte și după. În cazul copiilor sau al persoanelor în vârstă, rudele pot crea un „coș” de melodii cunoscute, cu ritmuri și timbralități care liniștesc, nu agită.

Ce muzică alegem și ce așteptări să avem

Nu există o rețetă universală. Pentru unii, clasicul liniștitor sau jazzul vocal sunt ideale; pentru alții, cântecele folk ori pop aduc confort. Esențial este efectul trăit de ascultător. Un sfat simplu din cercetări este să începi cu 5–6 piese preferate, de 3–5 minute fiecare, și să observi care produc cea mai clară scădere a tensiunii interioare. Poți alterna momente de ascultare pasivă cu exerciții de „ascultare atentă”, focalizându-te pe instrumente, versuri sau respirație.

Setarea așteptărilor rămâne crucială. Muzica nu înlocuiește tratamentele prescrise și nu este un panaceu. Este o verigă complementară care poate rupe „ciclul” grijă–durere–anxietate, făcând restul terapiei mai ușor de suportat. Pentru durerea cronică, beneficiile apar de regulă când ascultarea devine rutină zilnică, la fel cum exercițiile fizice sau tehnicile de relaxare cer consecvență.

Ce ar trebui să rețină pacientul și familia

În primul rând, implicarea contează: când pacientul alege muzica și ascultă activ, efectul analgezic este, în medie, mai bun. În al doilea rând, colaborarea cu medicii și, unde este cazul, cu terapeuți în muzicoterapie poate transforma o idee „intuitivă” într-un protocol simplu și sigur, adaptat stării clinice. În al treilea rând, nu minimaliza durerea serioasă: muzica ajută, dar tratamentul rămâne temelia.

În fine, muzica creează punți între oameni. Când o melodie preferată răsună într-un salon sau într-o sufragerie, nu scade doar durerea, ci și singurătatea. Pentru mulți pacienți, acesta este primul pas către o stare ceva mai bună, chiar înainte ca cifrele de pe monitor să confirme schimbarea.