Cât costă un metru cub de apă în București față de Cluj, Iași sau Timișoara. Diferențe uriașe

Prețul apei potabile și al serviciilor de canalizare continuă să varieze puternic în România, în funcție de regiune. Conform celor mai recente date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), diferențele de tarif între marile orașe pot fi semnificative, în funcție de operator, infrastructură și costurile locale.

Bucureștiul are printre cele mai mici tarife

În timp ce locuitorii Bucureștiului plătesc unele dintre cele mai mici tarife din țară, în orașe din Moldova sau Transilvania, nota de plată pentru un metru cub de apă și canalizare este aproape dublă. În Capitală, tariful pentru apă potabilă este de 6,83 lei/m³, iar cel pentru canalizare ajunge la 3,60 lei/m³, ambele fără TVA. Totalul de 10,43 lei/m³ plasează Bucureștiul printre orașele mari cu cele mai accesibile servicii de utilități, mult sub media națională de 14,49 lei/m³.

Și în Ploiești, prețurile se mențin la un nivel scăzut – 6,88 lei/m³, fără TVA, pentru apă și canalizare – fapt care face ca municipiul prahovean să concureze cu Capitala la capitolul cel mai mic tarif din țară.

Prin comparație, în alte regiuni costurile sunt considerabil mai mari. În Bacău, un metru cub de apă și canalizare ajunge la 17,26 lei, în Buzău – 17,01 lei, iar în Iași, consumatorii plătesc chiar și 18,24 lei/m³, fără TVA. Diferențele sunt semnificative, mai ales în condițiile în care serviciile prestate sunt similare din punct de vedere tehnic. Orașe precum Brașov (13,25 lei/m³) sau Constanța (15,13 lei/m³) se situează în zona mediană, apropiată de media națională, însă mult peste tarifele din sudul țării.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

De ce sunt diferențele atât de mari între orașe

Specialiștii în utilități publice explică aceste variații printr-o combinație de factori economici, tehnici și geografici. În primul rând, costurile de captare, tratare și distribuție a apei variază în funcție de sursa de apă și de relieful zonei. În localitățile unde rețelele sunt vechi sau distanțele mari, pierderile din rețea cresc, iar întreținerea devine mai costisitoare.

Un alt element esențial este nivelul investițiilor în infrastructură. În unele județe, operatorii au derulat proiecte ample de modernizare și extindere a rețelelor, ceea ce a dus la creșterea tarifelor pentru a acoperi costurile. De asemenea, numărul redus de consumatori din zonele mai puțin populate determină o creștere a prețului unitar, deoarece cheltuielile fixe se împart la mai puține gospodării.

Nu în ultimul rând, prețul energiei electrice are un impact direct asupra tarifelor, întrucât alimentarea cu apă și epurarea apelor uzate presupun un consum semnificativ de energie.

Chiar dacă diferențele interne sunt mari, România continuă să se mențină sub media Uniunii Europene în ceea ce privește costul total al apei potabile. În multe state vest-europene, un metru cub de apă depășește 25–30 de lei, în funcție de taxele locale și de standardele de mediu impuse.

Astfel, deși românii simt tot mai mult presiunea facturilor, tarifele interne rămân, în ansamblu, printre cele mai reduse din blocul comunitar.