Schimbarea majoră pentru plățile cu cash, impusă de la Bruxelles. Noua restricție care va intra în vigoare și în România

Uniunea Europeană pregătește o schimbare importantă în modul în care cetățenii își pot face plățile cu numerar. Începând cu 1 ianuarie 2027, va intra în vigoare o limită maximă de 10.000 de euro pentru plățile efectuate în bani lichizi, măsură care se va aplica automat și în România. Decizia face parte dintr-un pachet legislativ amplu dedicat combaterii spălării banilor și finanțării activităților ilegale, un obiectiv strategic pentru toate statele membre.

Deși pare o restricție tehnică, efectele sale vor fi vizibile în economie, mai ales într-o țară unde numerarul rămâne principalul mijloc de plată pentru milioane de persoane. În România, datele BNR arată că peste 70% dintre plăți se fac încă în cash, în special în comerțul mic și în mediul rural. Noile reguli vor impune adaptări, dar și o accelerare a tranziției spre digitalizare financiară.

De ce Bruxelles-ul limitează plățile în numerar

Motivul principal ține de combaterea spălării banilor, o problemă estimată la sute de miliarde de euro anual la nivel european. Autoritățile comunitare susțin că sumele mari tranzacționate în numerar fac aproape imposibilă urmărirea originii banilor, permițând rețelelor ilegale să opereze fără urme digitale. Prin introducerea plafonului unic de 10.000 de euro, Uniunea Europeană urmărește uniformizarea regulilor și crearea unui sistem mai transparent de monitorizare a fluxurilor financiare.

Noua lege face parte din pachetul legislativ de reformă a politicilor anti-spălare de bani (AML Package), adoptat la nivel european în 2024. Aceeași reformă prevede înființarea unei agenții europene specializate, AMLA (Anti-Money Laundering Authority), care va coordona anchetele transfrontaliere și va supraveghea direct instituțiile financiare de risc ridicat.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În prezent, limitele pentru plățile cash variază considerabil între statele UE — de la 500 de euro în Grecia până la 15.000 de euro în Croația —, ceea ce a creat un teren neuniform pentru comerțul transfrontalier. Prin regula unică, Bruxelles-ul vrea să elimine portițele legislative și să reducă riscul ca fondurile ilicite să fie mutate între țări doar pentru a ocoli restricțiile.

Ce se va întâmpla în România din 2027

Pentru România, măsura nu reprezintă o noutate absolută, ci mai degrabă o aliniere la o limită europeană superioară. În prezent, legislația locală (OG 15/2023) impune plafoane mult mai stricte: 5.000 de lei pentru plățile între persoane juridice și 10.000 de lei pentru tranzacțiile între persoane fizice și firme. Din 2027, plafonul comunitar de 10.000 de euro va funcționa ca limită maximă, fără a împiedica statele să păstreze restricții mai severe, dacă le consideră necesare.

Deși oficialii europeni au insistat că scopul nu este eliminarea numerarului, ci reducerea riscurilor de fraudă, analiștii economici avertizează asupra unui efect de domino: tot mai multe tranzacții vor fi forțate să treacă prin canale bancare, ceea ce va spori dependența de sistemele digitale. În mediul rural sau în rândul persoanelor vârstnice, unde accesul la plăți electronice este încă limitat, tranziția ar putea fi dificilă.

Mai mult, dispariția treptată a plăților mari în numerar ridică și întrebări legate de confidențialitate. Pentru mulți cetățeni, cash-ul nu este doar o metodă de plată, ci și o formă de control personal asupra bugetului. Economiștii subliniază că o digitalizare totală ar trebui însoțită de garanții privind protecția datelor și libertatea financiară individuală.

O tranziție inevitabilă către economia digitală

Tendința globală este clară: banii lichizi își pierd terenul, iar plățile electronice domină tot mai mult comerțul modern. Uniunea Europeană nu elimină numerarul, dar îl împinge spre zonele marginale ale economiei, acolo unde transparența este redusă și riscurile fiscale sunt mai mari.

Pentru România, provocarea majoră va fi echilibrarea celor două lumi — digitală și tradițională — astfel încât digitalizarea să nu devină o barieră socială. În următorii doi ani, băncile și instituțiile de plată vor trebui să dezvolte soluții accesibile și rapide pentru toate categoriile de vârstă, inclusiv în zonele rurale.

În esență, noua regulă europeană nu interzice cash-ul, ci redefinește modul în care acesta poate fi folosit. Iar pentru românii obișnuiți cu bancnotele din portofel, 1 ianuarie 2027 va marca începutul unei epoci în care plata electronică nu va mai fi opțiune, ci normă.