Legătura dintre sistemul public de pensii și deciziile de la Bruxelles. De ce s-ar putea să pierdem fonduri europene

Reforma sistemelor de pensii revine în prim-planul Uniunii Europene, iar presiunea asupra guvernelor naționale crește. Bruxelles-ul analizează o strategie prin care finanțările europene să fie condiționate de progresele în modernizarea sistemelor publice de pensii, într-un efort de a asigura sustenabilitatea financiară a acestora pe termen lung. Pentru România, unde peste 90% dintre pensionari depind exclusiv de pensia de stat, decizia ar putea avea implicații majore.

Potrivit unor oficiali europeni citați de Capital.ro, direcțiile economice și financiare din cadrul Comisiei Europene discută posibilitatea ca statele membre care nu respectă recomandările de reformă să piardă o parte din fondurile structurale și de coeziune pentru perioada 2028–2034. Ideea este ca sprijinul european să fie strâns legat de adoptarea unor politici sustenabile, inclusiv în domeniul pensiilor publice.

De ce vrea Bruxelles-ul reformarea pensiilor publice

Uniunea Europeană se confruntă cu o combinație explozivă de factori demografici și economici: îmbătrânirea populației, scăderea natalității și creșterea datoriei publice în aproape toate statele membre. În prezent, peste 80% dintre cetățenii europeni pensionați își asigură veniturile exclusiv din pensia publică, un model care devine tot mai greu de susținut financiar.

Pentru a evita colapsul sistemelor de tip pay-as-you-go, Bruxelles-ul vrea să stimuleze dezvoltarea unor mecanisme complementare – precum economisirea privată sau schemele ocupaționale – care să reducă presiunea asupra bugetelor naționale. În același timp, Uniunea urmărește și un obiectiv strategic: direcționarea acestor economii spre investiții în piața de capital europeană, în încercarea de a construi un sistem financiar integrat, similar celui american.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

„Nu poți cumpăra reforma pensiilor”, a spus un oficial citat sub protecția anonimatului. „Dar poți lega sprijinul financiar de efortul real de modernizare.”

Această abordare, însă, nu este lipsită de riscuri politice. În multe state membre, inclusiv în România, o mare parte a electoratului activ are peste 50 de ani, iar orice discuție despre majorarea vârstei de pensionare sau recalcularea beneficiilor poate genera proteste masive.

Ce se întâmplă dacă statele nu respectă recomandările Comisiei Europene

Planul Bruxelles-ului prevede ca neîndeplinirea recomandărilor privind sustenabilitatea bugetară și reformele structurale să atragă penalizări financiare. Statele membre ar putea pierde o parte din fondurile europene alocate în următorul cadru financiar multianual (2028–2034), în special din bugetele destinate tranziției verzi, digitale și sociale.

România, unde sistemul public de pensii absoarbe anual peste 12% din PIB, ar fi printre țările cele mai vulnerabile la o astfel de măsură. Deși în ultimii ani au fost făcuți pași importanți – prin recalcularea pensiilor, consolidarea Pilonului II și adoptarea legii privind plata pensiilor private –, presiunea bugetară rămâne uriașă.

În paralel, Comisia Europeană încurajează trecerea graduală spre un model mixt, în care pensia publică să fie completată de economii personale și contribuții voluntare, menite să reducă dependența exclusivă de stat.

Tensiuni sociale și politice la Bruxelles

Problema nu este doar tehnică, ci și profund politică. În Belgia și Franța, recentele tentative de creștere a vârstei de pensionare au scos zeci de mii de oameni în stradă. La Bruxelles, sindicatele au protestat împotriva planurilor de austeritate care ar majora vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani până în 2030.

Franța a trecut prin luni întregi de manifestații în 2023, după decizia președintelui Emmanuel Macron de a ridica vârsta de pensionare la 64 de ani. Noul guvern francez, condus de Sébastien Lecornu, a anunțat recent amânarea reformei din cauza blocajului parlamentar – o decizie care ar putea costa Parisul până la 400 de milioane de euro în fonduri pierdute.

Pentru Bruxelles, aceste exemple arată cât de delicată este relația dintre disciplina fiscală și stabilitatea socială. Pe de o parte, Comisia Europeană cere reforme pentru a reduce deficitul și a proteja sustenabilitatea bugetelor publice. Pe de altă parte, orice schimbare a regulilor de pensionare riscă să genereze reacții violente și pierderi politice la nivel național.

România între reformă și presiune externă

În cazul României, mesajul este clar: fără o reformă reală și predictibilă a sistemului public de pensii, există riscul pierderii unei părți din finanțările europene viitoare. În plus, țara noastră se confruntă deja cu un dezechilibru structural între numărul de contribuabili și cel al pensionarilor – un raport de aproape 1 la 1,4 – ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea pe termen lung a sistemului actual.

Reforma pensiilor nu mai este doar o problemă internă, ci o condiție europeană esențială. Dacă România vrea să beneficieze pe deplin de fondurile destinate tranziției verzi, digitale și sociale, va trebui să demonstreze că sistemul său de pensii devine, în sfârșit, sustenabil.