Salariul minim pe economie, impus de la Bruxelles. Ce trebuie să știi despre venitul minim pentru muncitori, șansele să ajungă în România

Ideea unui salariu minim comun la nivelul Uniunii Europene revine în centrul dezbaterii, după ce premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a lansat oficial propunerea în fața liderilor socialiști europeni. Potrivit acestuia, un venit minim comun ar fi una dintre soluțiile prin care Europa ar putea garanta o viață decentă pentru toți lucrătorii, indiferent de țara în care trăiesc. Inițiativa, însă, ridică întrebări serioase privind fezabilitatea ei, mai ales în economii cu diferențe majore de productivitate, cum este și cazul României.

Sánchez a cerut consolidarea pilonului social european și protejarea drepturilor obținute de clasele de mijloc și muncitori în ultimele decenii. În același discurs, el a vorbit despre echitate, tranziție verde și combaterea inegalităților, dar componenta economică a atras cea mai mare atenție: un salariu minim european, care ar crea un standard comun de protecție socială în toate cele 27 de state membre.

Ce ar însemna un salariu minim comun în Uniunea Europeană

Propunerea liderului spaniol vine într-un context în care Uniunea Europeană a adoptat deja Directiva privind salariile minime adecvate, pe care statele membre trebuie să o implementeze până la sfârșitul anului 2026. Aceasta nu impune o valoare fixă, ci stabilește reguli prin care țările trebuie să asigure că veniturile cele mai mici reflectă costul real al vieții și nivelul de productivitate.

Un salariu minim comun ar presupune, însă, un pas mult mai ambițios: definirea unei baze uniforme pentru toți lucrătorii europeni, astfel încât să nu mai existe decalaje uriașe între est și vest. În practică, o asemenea măsură ar putea genera o presiune economică majoră asupra țărilor cu salarii mici, cum este România, unde costul forței de muncă rămâne unul dintre cele mai reduse din UE.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În același timp, economiștii atrag atenția că o uniformizare completă ar putea duce la dezechilibre interne. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, avertizează că aplicarea unui salariu minim unic „ignoră faptul că diferă extraordinar de mult condițiile din interiorul aceluiași teritoriu”. El consideră mai realist modelul german, unde salariile minime sunt negociate pe ramuri și regiuni.

Cum ar putea fi afectată România

În România, guvernul și-a asumat deja respectarea directivei europene privind salariul minim, ceea ce înseamnă că din 2026 venitul minim va trebui corelat cu costul vieții. Totuși, aplicarea unui salariu comun la nivelul UE ar ridica probleme serioase. În regiunile mai sărace, cum sunt Vaslui sau Mehedinți, o creștere bruscă ar putea duce la pierderea locurilor de muncă, în timp ce în marile orașe efectul ar fi mai ușor de absorbit.

Economistul Năsulea explică și o altă vulnerabilitate: în România, eliminarea muncii part-time a creat o rigiditate artificială a pieței. „La noi, salariul minim funcționează ca o taxă de protecție – stabilește un prag minim al impozitării, nu doar al veniturilor”, spune acesta. Din acest motiv, o creștere impusă de Bruxelles ar putea fi percepută mai degrabă ca o măsură fiscală decât ca una socială.

Premierul Ilie Bolojan a intervenit recent în dezbatere, lăudând investițiile private care susțin economia României și subliniind că „cei care lucrează în companiile private duc țara în spate”. Declarația vine pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare legate de majorarea salariului minim intern, măsură susținută de social-democrați, dar privită cu reticență de mediul de afaceri.

Un vis european sau o provocare economică?

În teorie, un salariu minim european ar putea reduce sărăcia și migrația forței de muncă. În practică, însă, aplicarea lui ar presupune o reformă economică profundă și o armonizare fiscală dificil de atins. Statele din vest ar trebui să accepte un sistem de redistribuire mai generos, iar cele din est – să își accelereze modernizarea economiei.

Pentru România, o astfel de politică ar putea aduce beneficii pe termen lung, dacă este dublată de creșterea productivității, investiții în educație și digitalizare. În lipsa acestor măsuri, însă, riscul este ca salariul minim impus „de la Bruxelles” să devină doar o povară suplimentară pentru angajatori, nu o garanție reală a unei vieți mai bune pentru muncitori.