Se schimbă harta României, era inevitabil. Care vor fi noile municipii, orașele care se vor transforma în comune

România se pregătește pentru cea mai amplă reorganizare administrativ-teritorială din ultimele două decenii. Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării, lucrează la un proiect ce ar putea schimba statutul a sute de localități: aproximativ 150 de orașe riscă să redevină comune , în timp ce localități dinamice precum Chiajna, Florești, Bragadiru și Popești-Leordeni urmează să fie ridicate la rangul de municipiu. Scopul reformei este ajustarea statutului administrativ la realitatea demografică și economică actuală, care s-a schimbat radical după 30 de ani de migrație internă și externă.

Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, 209 localități din România nu mai îndeplinesc criteriile de populație pentru a fi considerate orașe sau municipii. În prezent, pragul minim este de 10.000 de locuitori pentru un oraș și 40.000 pentru un municipiu , dar noile propuneri scad aceste limite la 7.000, respectiv 25.000 de locuitori . Măsura ar putea fi inclusă în Pachetul 3 de reforme administrative , aflat în lucru la Palatul Victoria.

Orașe care pierd rangul și localități care urcă în ierarhie

Printre orașele aflate pe lista scurtă a celor care ar putea coborî în rang se află Vatra Dornei , Orșova și mai multe centre urbane mici din Moldova și Oltenia, unde populația a scăzut sub pragul legal. De exemplu, Vatra Dornei , devenită municipiu în anii 2000, mai are astăzi doar puțin peste 12.000 de locuitori și o activitate economică modestă.

Primarul localității, Marius Rîpan, respinge ideea retrogradării: „Un astfel de proces ar trebui făcut doar după încheierea unui ciclu electoral și cu respectarea calendarului fondurilor europene. Multe finanțări depind de rangul localității.”

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În schimb, alți edili recunosc că pierderea titlului de municipiu ar reflecta realitatea. Primarul din Orșova , Adrian Cican, a declarat că „am intra într-o normalitate, pentru că orașul nu mai are profil de municipiu – însă vom primi mai puțini bani”.

De partea cealaltă, localități precum Chiajna (Ilfov), Florești (Cluj), Bragadiru și Popești-Leordeni sunt considerate exemple de dezvoltare urbană accelerată. Populația acestor zone a crescut de câteva ori în ultimele decenii, iar densitatea locuirii a depășit-o pe cea din unele reședințe de județ.

Conform estimărilor, Chiajna are peste 40.000 de locuitori oficial , dar autoritățile locale spun că în realitate se apropie de 100.000 de persoane . Florești, la rândul ei, a devenit cea mai populată comună din România , cu peste 50.000 de locuitori, un nivel comparabil cu orașe ca Vaslui sau Miercurea Ciuc.

O Românie tot mai dezechilibrată

Această reorganizare administrativă nu vine întâmplător. Depopularea ruralului și prăbușirea economică a unor orașe mici coexistă cu aglomerarea excesivă a zonelor metropolitane . În jurul marilor orașe, comunele au devenit adevărate centre urbane, însă infrastructura lor este mult în urma ritmului de dezvoltare.

În Chiajna, de exemplu, locuitorii se plâng că „sunt sute de blocuri, dar nu există canalizare completă, iar alimentarea cu apă se face prin puțuri. Nu avem spital, piață sau suficiente școli.” Această discrepanță între statutul administrativ și condițiile reale de viață este tocmai problema pe care reforma vrea să o corecteze.

Guvernul ia în calcul o reevaluare a finanțărilor locale în funcție de noul rang al localităților. Municipiile vor primi acces prioritar la fonduri europene, dar vor trebui să îndeplinească standarde stricte privind infrastructura, transportul public, serviciile medicale și educaționale.

O schimbare inevitabilă

România are astăzi 3.228 de unități administrativ-teritoriale , iar mai bine de o treime dintre orașe nu se mai justifică economic. Reforma propusă ar urma să intre treptat în vigoare din 2026, după finalizarea recensământului și validarea datelor demografice actualizate.

În timp ce unele localități se tem că vor pierde finanțări, altele se pregătesc deja pentru promovare. Reorganizarea hărții administrative este privită de specialiști ca un pas inevitabil spre eficientizarea cheltuielilor publice , dar și ca o șansă de modernizare a zonelor metropolitane care s-au dezvoltat haotic în ultimii 20 de ani.

Dacă proiectul trece de Parlament, România de după 2026 ar putea arăta semnificativ diferit: comune devenite orașe, orașe coborâte la statut rural și noi municipii apărute în jurul marilor centre economice . O schimbare necesară, dar care va rescrie echilibrul urban al țării.