Cel mai clar semn de viață antică pe Marte, confirmat de NASA. Ce au descoperit cercetători în craterul Jezero de pe Planeta Roșie
Într-o serie de rezultate care au aprins din nou dezbaterea despre viața dincolo de Pământ, NASA a prezentat ceea ce numește „cel mai clar semn” de viață antică de pe Marte: o posibilă biosignatură găsită în roca „Cheyava Falls”, din zona Neretva Vallis a craterului Jezero. Nu este o confirmare a vieții, ci o concluzie provizorie, bazată pe date in situ ale roverului Perseverance și pe un studiu evaluat de colegi, publicat în Nature, care cere continuarea cercetărilor și, ideal, aducerea probelor pe Pământ.
Ce înseamnă „leopard spots” și de ce contează
Roverul Perseverance a observat, încă din iulie 2024, pe o rocă în formă de vârf de săgeată, mici pete închise la culoare, cu centre mai deschise, botezate informal „leopard spots”. Texturile au apărut între vene albe de sulfat de calciu și benzi roșiatice bogate în hematit, indicii clare că apa a circulat cândva prin această rocă. În aceeași zonă, echipa a identificat și „poppy seeds”, noduli minusculi înglobați în roca fină. Toate aceste detalii au fost surprinse la marginea canalului Neretva Vallis, care alimenta cu apă un lac antic din Jezero.
Analizele instrumentelor PIXL (fluorescență X) și SHERLOC (Raman UV) au indicat prezența compușilor organici și a unor minerale-cheie: vivianit (fosfat feros hidratat) și greigit (sulfură de fier). Pe Pământ, astfel de asocieri mineralogice apar adesea în sedimente unde microbii „respiră” fier sau sulfați, consumând materie organică. Tocmai această combinație de texturi și chimie a determinat evaluarea lor drept „potențială biosignatură”, un semnal compatibil cu procese biologice, dar care necesită confirmare suplimentară.
Ce arată studiul publicat și unde se trage linia între viață și geochimie
Articolul din Nature detaliază contextul geologic al formațiunii Bright Angel și corelează „leopard spots” cu fronturi de reacție redox care ar fi putut apărea la temperaturi joase, în prezența apei și a carbonului organic. Autorii explică de ce scenariile pur geochimice sunt mai greu de susținut fără semne de încălzire puternică sau fără surse de sulf redus provenite din sisteme hidrotermale, absențe notabile în datele din Jezero. În același timp, rămâne valabilă ipoteza non-biologică: anumite procese abiotice pot produce fier feros și sulfuri, iar pentru a decide între ipoteze este nevoie de mai multe teste.
În practică, diferența dintre „viață” și „geochimie” se joacă pe câteva piese de probă: distribuția și mărimea nodulilor de fosfați de fier, absența recristalizării termice, asocierea dintre organice și minerale redox, plus contextul stratigrafic din Neretva Vallis. Perseverance a „aruncat” asupra Cheyava Falls întregul pachet de instrumente, iar rezultatul este o poveste coerentă despre un mediu lacustru de acum peste 3 miliarde de ani, cu episoade de apă liniștită și perioade energice de curgere care au transportat noroi, nisip și pietriș.
De ce nu putem vorbi încă despre o confirmare și ce urmează
NASA subliniază limpede că vorbim despre o posibilă biosignatură, nu despre dovada vieții. Confirmarea ar necesita analiză în laboratoare terestre, pe eșantioane precum miezul „Sapphire Canyon”, prelevat chiar din Cheyava Falls. Aici intră în scenă Mars Sample Return, programul de aducere pe Pământ a probelor, aflat însă în impas bugetar și organizațional. Până când o astfel de misiune va deveni posibilă, echipele vor replica în laborator condițiile martiene și vor testa mecanisme abiotice care ar putea produce aceleași semnături.
Chiar și cu aceste rezerve, ansamblul de date ridică ștacheta în căutarea vieții pe Marte. Prezența compușilor organici, a venelor de sulfați, a fosfaților de fier și a sulfurilor în aceeași rocă, fără dovezi de încălzire majoră, desenează o hartă chimică a unui ecosistem potențial locuibil din trecut. Dacă vei urmări subiectul în lunile următoare, privește după două direcții: progrese la Mars Sample Return și studii de laborator care încearcă să „fabrice” abiotice aceleași tipare mineralogice. Prima va deschide ușa confirmării, a doua va testa cât de exclusiv biologice sunt aceste semne, conform Nature.