Ce este DUC-ul, actul fără de care şoferii din Italia nu pot circula. A ajuns să coste 70 de euro
Mii de șoferi din Italia se confruntă în aceste luni cu o nouă provocare birocratică: obligația de a deține DUC-ul – Documentul Unic de Circulație, fără de care nicio mașină nu poate fi considerată în regulă. Deși actul promite să simplifice viața automobiliștilor, în realitate, a devenit o sursă de confuzie și cheltuieli suplimentare, mulți fiind nevoiți să plătească chiar și 70 de euro pentru el.
De ce a fost introdus DUC-ul
În Italia, vechiul „libretto di circolazione” (cartea de circulație) era, pentru majoritatea șoferilor, acel document pliat, păstrat în torpedou, pe care îl arătai doar la un control de rutină. Însă, în ultimii ani, autoritățile au introdus DUC – Documento Unico di Circolazione e di Proprietà, menit să înlocuiască atât certificatul de înmatriculare, cât și certificatul de proprietate. Practic, două documente s-au transformat într-unul singur.
În teorie, scopul este simplificarea procedurilor. În practică, însă, schimbarea a adus haos birocratic și costuri neașteptate. Cei care încă dețin vechile documente separate nu sunt obligați să le schimbe imediat – acestea rămân valabile cât timp sunt lizibile. Însă, în cazul deteriorării, pierderii, furtului sau al vânzării mașinii, noul document se eliberează automat în format DUC.
Dacă vechiul „libretto” este deteriorat sau ilizibil și nu este înlocuit la timp, amenda poate ajunge până la 1.700 de euro. Iar procesul de eliberare a noului document nu este deloc rapid. În multe orașe italiene, birourile de la „Motorizzazione Civile” (echivalentul Registrului Auto) au termene de așteptare de săptămâni sau chiar luni.
De ce costă atât de mult
În aceste condiții, tot mai mulți șoferi aleg varianta simplă: apelează la o agenție de intermediere. Dar „simplitatea” costă. De la taxele oficiale și timbrele fiscale până la comisioanele percepute de intermediari, prețul final ajunge adesea la 70 de euro – de șapte ori mai mult decât tariful teoretic pentru înlocuirea unui document, care este de doar 10,20 euro.
Motivul pentru care costul urcă semnificativ este că DUC-ul integrează și certificatul de proprietate, iar acest lucru aduce cu sine taxe suplimentare: impozite, taxe PRA (Pubblico Registro Automobilistico) și alte contribuții administrative. Așadar, un act care ar fi trebuit să ușureze viața șoferilor a ajuns să le golească portofelele.
„Simplificarea” birocratică s-a transformat, de fapt, într-un proces mai scump și mai lent. În plus, mulți automobiliști s-au trezit în situația de a fi obligați să plătească integral procedura, fără să aibă vreo vină. Dacă documentul este deteriorat, furat sau pierdut – sau dacă vehiculul intră în noul sistem digital de evidență – se eliberează obligatoriu DUC-ul, nu vechiul libretto.
Paradoxal, noul document conține aceleași date esențiale – numărul de înmatriculare, seria șasiului, proprietarul, specificațiile tehnice – doar că într-un format unificat. În loc de simplificare, însă, șoferii italieni se confruntă cu un nou tip de birocrație digitală, unde „automatizarea” înseamnă, de fapt, costuri mai mari și timpi de așteptare mai lungi.