Turist în țara mea – O excursie prin Cluj-Napoca, Sighișoara și Brașov: De ce ar trebui să facă oricine, măcar o singură dată în viață, o „haiducie” solo și cum ajută sufletul, dar mintea

Săptămâna trecută, fiind perioada în care am împlinit, ca în fiecare an, vârsta de rigoare, am mers într-o excursie prin Cluj-Napoca, Sighișoara și, în cele din urmă, Brașov. Evident, nu pare absolut nimic senzațional în ceea ce am zis până acum, de vreme ce absolut tot românul a vizitat, măcar o singură dată în viața lui, unul dintre cele trei orașe, dacă nu chiar pe toate.

Ceea ce pot spune că este cu adevărat ieșit din tipare pentru o astfel de excursie este reprezentat întocmai de componenta emoțională și de reglarea propriilor gânduri printr-o metodă pe cât de simplă, pe atât de eficientă: puterea de a merge de unul singur prin jumătate de țară, fără a avea nevoie de companie.

Se spune, de altfel, că cine reușește să se simtă bine în compania propriei persoane devine de neoprit. În plus, mereu am crezut că dacă nu te poți simți bine cu tine, ce pretenție poți să ai din partea altora să se bucure de compania ta? Iată un pariu pe care l-am făcut eu cu mine și care, după șase zile de umblat brambura din oraș în oraș, din tren în tren, consider că l-am câștigat din plin.

De ce este, până la urmă, important să faci un astfel de drum „inițiatic”?

Dacă ai intrat pe acest material, poate te aștepți să citești mai multe informații turistice despre locurile vizitate. N-am să te dezamăgesc nici la capitolul acesta (nu pe deplin, cel puțin), însă dincolo de ceea ce poți citi, de altfel, pe tot internetul (condiția de bază: să fii și interesat să cauți), mai important este să-ți explic cum te poate schimba emoțional o călătorie în care nu te însoțește cineva.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În primul rând, ai suficient timp să gândești, să analizezi, poate la rece de data asta, ceea ce se întâmplă în viața ta. Altminteri, cu siguranță ai deveni distras, oricât de „de treabă” ar fi omul care vine cu tine. „Stai așa că eu trebuie să fac duș”, „Eu vreau să mergem acum”, „Mie îmi e foame”, „Mergi mai repede”, „Mergi mai încet”… și lista poate continua. Deși acestea sunt cerințe absolut umane și nu mereu exagerate, în momentul în care pleci pentru a te regăsi, toate distragerile cu pricina lucrează cumva împotriva scopului inițial.

În această excursie prin cele trei orașe ardelene am reușit fix asta, iar în cele ce urmează am să-ți explic traseul complet, povestit extrem de subiectiv, în cazul în care te interesează să mergi pe urmele mele și vrei să afli cum te poți descurca în acest sens.

De unde a început călătoria? Prima oprire: Cluj-Napoca

Important de știut este că excursia mea a început din Galați, de unde am luat trenul direct spre Cluj-Napoca, în care efectiv am locuit (unii ar spune „îmbătrânit”), preț de 14 ore oficiale (15 și ceva după ceasul CFR, așa cum suntem, de altfel, cu toții obișnuiți). În cazul în care călătoria ta își dă startul din București, să spunem, află că ai tren direct chiar și de acolo, dar nu te entuziasma că ai face mai puțin.

Am ales, fără îndoială, trenul pentru că, în ciuda faptului că durează ceva mai mult decât cu mașina, oferă confortul ridicatului în picioare la nevoie și amorțeală.

Ai putea să te gândești, totuși, de ce face trenul 14 ore până la Cluj-Napoca, cu plecare de la Galați și ai fi cât se poate de îndreptățit. În primul rând, garnitura ocolește îngrozitor de mult, probabil cu scopul de a bifa cât mai multe localități.

Prima oprire importantă este la Iași, după care ai ocazia să vezi pe fereastră peisaje absolut superbe din județele Suceava și Bistrița-Năsăud, cu accent pe ultimul menționat. Or fi ele 14 ore, dar după Iași, încolo, îți garantez că nu te vei plictisi privind peisajele minunate pe care le oferă țara noastră.

De îndată ce am ajuns în Cluj-Napoca, am chemat o mașină de ride-sharing până la cazarea pe care mi-o rezervasem încă de dinainte, la fel ca celelalte, din Sighișoara și Brașov. Sunt un om căruia îi plac planurile și lucrurile sigure, astfel că nu prea aveam cum să las totul la voia întâmplării pentru că asta mi-ar fi creat un stres de care nu aveam nevoie.

Odată ajunsă la cazare, am constatat că aceasta arăta un pic mai „vintage” decât mă așteptam inițial, în sensul că, imediat ce am intrat, am căpătat un sentiment un pic cam prea apăsător chiar și pentru cineva care adoră filmele de groază și thrillerele. M-am simțit instant băgată în cavoul lui Dracula, însă acest lucru n-a fost musai un lucru care să nu mă lase să dorm după cele 15 ore de stat în vagonul Căilor Ferate Române – am picat. Totuși, n-aș zice că mi-a displăcut, ba dimpotrivă: mereu am fost omul experiențelor inedite, scoase din contextul (meu) cotidian, însă cu factorul siguranță atașat.

Camera de cazare de la Cluj-Napoca / Foto: Iulia Kelt (Playtech)

În cazul în care te interesează, o găsești în clădirea lipită de celebrul magazin „universal” Sora. Totuși, îmi dau seama că sunt o specie rară. Dacă te hotărăști să-mi calci pe urme, așteaptă-te la o clădire veche, de patrimoniu, cu scări interioare roase de timp pe care urci destul de greoi, înclinat și foarte alunecabil. Cum am mai zis, experiența diferită a făcut toată diferența.

Evident, vremea nu m-a ajutat prea mult să mă bucur de Cluj-Napoca așa cum mi-aș fi dorit, însă recunosc că m-am bucurat puțin „de capra vecinului” după ce am aflat ce fel de vreme era prin sudul și estul țării, eu având parte mai abitir de o ploicică mocănească prin care puteai circula aproape liniștit.

Și, pentru că, da, aveam nevoie de regăsirea sinelui și de liniște, dar nu sunt ceea ce ai putea numi neapărat cu subiect și predicat „ființă antisocială”, în Cluj-Napoca mi-am regăsit câțiva prieteni de compania cărora m-am bucurat nespus.

Istoria pe „super-scurt” a orașului Cluj-Napoca, dacă n-ai chef să folosești Google pentru asta

Cluj-Napoca are, evident, o istorie fascinantă, care îmbină perfect influențele romane, maghiare și săsești. Orașul a fost fondat de romani sub numele Napoca, în secolul al II-lea, și a devenit un important centru urban al provinciei Dacia.

După retragerea romanilor, a fost redescoperit și reînființat în Evul Mediu sub denumirea de Kolozsvár (denumirea maghiară), devenind rapid un punct-cheie al comerțului și culturii din Transilvania.

În secolele care au urmat, Clujul a fost un loc unde ideile Renașterii și ale Reformei s-au întâlnit, iar în secolul al XIX-lea a devenit un simbol al vieții universitare și al modernizării.

În zilele noastre, istoria sa se simte la tot pasul, de la zidurile medievale și clădirile baroce din centrul vechi până la energia tinerilor care umplu terasele din Piața Unirii, dar și împrejurimile. Clujul nu este doar un oraș frumos, ci o poveste cât se poate de vie despre cum trecutul și prezentul pot conviețui în armonie. Evident, poate fi inclusiv o poveste despre cât de mult pot costa apartamentele, dar aici intru deja în particularități imobiliare și nu acesta este rolul materialului.

Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail” din Cluj-Napoca / Foto: Iulia Kelt (Playtech)

Haiducia a continuat cu Sighișoara, unul dintre orașele în care am mai fost, am revenit și în care, cu siguranță, voi mai călca de multe ori

Din Cluj-Napoca, am luat trenul direct spre Sighișoara, preț de aproape patru ore pe care le-am simțit ca 5 minute, după ce mă călisem anterior cu cele 15 ore. Mulțumesc, CFR, înveți omul cu răul, cu apocalipsa!

Imediat ce am coborât în gară mi-am setat Google Maps pentru a ajunge pe jos la cazarea, de data asta, de aici, iar cu ajutorul aplicației a durat camjumătate de oră până ce-am găsit exact ce căutam. Ok, dacă nu mă urca cu tot cu bagaj pe cele mai abrupte poteci cu scări (măcar erau vechi, în ton cu orașul), cel mai probabil că în maxim 10 minute aș fi ajuns la destinație, dar bine și-așa rău, experința n-a fost în van, am ales să privesc partea pozitivă pentru că așa e mai sănătos.

Aici, în Sighișoara, am ajuns la o cazare cât se poate de potrivită pentru specificul turistic al zonei, aflată chiar în buza cetății, la intrarea principală, astfel că plimbarea prin zona cea mai turistică a fost, efectiv, o chestiune de „la botul calului” pentru mine.

Imagine de la fereastra cazării din Sighișoara (în imagine: Turnul cu Ceas) / Foto: Iulia Kelt (Playtech)

Dincolo de plimbările prin cetate, am avut parte de o întâlnire care, la fel ca în Cluj-Napoca, a făcut extrem de bine sufletului. Mă refer la întâlnirea cu Alex, colegul meu de redacție, căruia îi poți citi articolele de pe Playtech aici. În cazul în care te întrebi, să știi că prietenia dincolo de locul de muncă este un lucru cât se poate de realizabil, iar echipa noastră este un exemplu grăitor în acest sens, ceea ce îți doresc și ție în colectivul din care faci parte.

Iulia Kelt și Alexandru Puiu, o parte din redacția Playtech

Și, pentru că, în definitiv, pe tine te interesează mai puțin aceste detalii și mai mult ceea ce poți să vezi din ceea ce nu știi deja, în cele ce urmează te las cu un clip pe care l-am realizat prin Cetatea Sighișoarei în care poți vedea în egală măsură cum era atmosfera într-o zi destul de „închisă” de octombrie 2025, dar cam și cât de prietenoase sunt pisicile cetății.

P.S. Deși mai urcasem de multe ori în Turnul cu Ceas, am zis că nu mă aflu chiar în fiecare zi în Sighișoara, așa că am profitat de ocazie și de data aceasta. Nu de alta, însă orice ocazie care se ivește trebuie prețuită și fructificată pentru că, în cele din urmă, nu ai niciodată de unde ști când te afli pentru ultima oară într-un loc sau, deopotrivă, când vezi pe ultima oară pe cineva.

Sus, în Turnul cu Ceas din Sighișoara

Din nou, un pic de istorie, de data aceasta despre Sighișoara

Sighișoara este unul dintre acele locuri rare din România. Fondată în secolul al XII-lea de coloniști sași veniți din Germania, a fost cunoscută inițial sub numele de Schäßburg și a devenit rapid un centru meșteșugăresc important al Transilvaniei medievale.

Cetatea, ridicată pe un deal care domină valea Târnavei Mari, este singura cetate medievală locuită integral din Europa, un loc în care oamenii trăiesc încă printre turnurile, zidurile și casele colorate de acum sute de ani.

Printre simbolurile sale se numără Turnul cu Ceas, construit în secolul al XIV-lea, și casa în care tradiția spune că s-ar fi născut Vlad Țepeș – dar să nu uităm de cimitirul de pe deal.

Ultima oprire, Brașov

La două zile distanță, m-am urcat din nou în tren, de data aceasta cu direcția Brașov, ca mai apoi să nimeresc la cea de-a treia cazare, nu neapărat la fel de interesantă din punct de vedere al experienței, însă confortabilă în ideea în care pare cam ca la om acasă, ceea ce poate da un sentiment de siguranță cuiva care e plecat de zile bune din confortul căminului.

Prin Brașov, nimic nou, deși de fiecare dată, sentimentul este altul, orașul meritându-și din plin statutul de (poate) cel mai vizitat din România atât de ai noștri, cât și de turiștii străini.

Am fost de zeci de ori în Brașov, însă e greu să te saturi de vibe-ul centrului vechi, oricât de încărcat de oameni ar fi, uneori chiar sufocant.

Înainte de a povesti ceea ce am descoperit aici (informație care ar putea să te ajute dacă ajungi pe acolo și te confrunți cu situația mea), am să introduc deja clasica rubricuță de scurtă istorie.

Kronstadt, pe scurt, de-a lungul timpului

Brașovul este unul dintre cele mai frumoase orașe din România, un loc unde istoria și muntele se întâlnesc la fiecare colț de stradă. Fondat în secolul al XIII-lea de coloniști sași, orașul a purtat mult timp numele de Kronstadt („Orașul Coroanei”) și a fost un important centru comercial al Transilvaniei, datorită poziției sale strategice între Țara Românească și Europa Centrală.

Zidurile cetății, turnurile de apărare și Poarta Ecaterinei amintesc de epoca medievală, când Brașovul era protejat și prosper.

În centrul orașului, Piața Sfatului rămâne unul dintre cele mai pitorești locuri din țară, dominată de Biserica Neagră, cel mai mare edificiu gotic din Europa de Est.

Astăzi, Brașovul își păstrează farmecul vechi, dar are și o energie modernă, o combinație de istorie, cultură și natură care îl face irezistibil pentru turiști și localnici deopotrivă, oricât de obișnuiți ar fi cu împrejurimile (sau cel puțin așa sper).

Piața Sfatului, Brașov / Foto: Iulia Kelt (Playtech)

Cum scapi de bagaje dacă ai ore bune între check-out și tren

Așadar, nu am să mai intru în amănunte despre ce poți face în Brașov pentru că sunt absolut sigură că știi asta deja. Totuși, am să-ți dau un amănunt care s-ar putea să-ți fie de mare folos dacă ajungi în acest oraș cu trenul și ai niște ore bune de la check-out până la tren, ca mine.

Dacă nu știi ce să faci cu bagajele, află că în incinta marketului Star, mai exact în lateralul din dreapta, cum stai cu fața spre el, ai parte de lockere pentru bagaje în schimbul unei sume modice de 10 lei (în prima oră), urmând ca ce depășește să fie taxat cu 15 lei. Astfel, nu știu alții cum sunt, însă pe mine, aceste lockere, m-au salvat de la două variante care nu îmi conveneau: fie stăteam cinci ore în gară, fie mă plimbam cinci ore cu bagajele prin Brașov.

Evident, am creat un clip cu GoPro 13 din dotare, pe care te invit să-l urmărești imediat:

În loc de încheiere

A călători singur prin Brașov, Sighișoara și Cluj-Napoca este, fără niciun dubiu, o experiență care îți oferă mai mult decât simple amintiri frumoase, îți dă timp să te redescoperi.

Fiecare oraș are un ritm diferit: liniștea medievală a Sighișoarei te ajută să-ți asculți gândurile, aerul proaspăt de munte din Brașov te face să respiri mai liber, iar energia tânără a Clujului îți amintește cât de frumos e să fii pe cont propriu, fără planuri rigide.

Călătoriile solo te scot din zona de confort, dar în același timp te eliberează: înveți să ai încredere în tine, să apreciezi momentele de tăcere și să te bucuri sincer de tot ceea ce vezi.

După un drum de unul singur prin aceste orașe, te întorci acasă mai împăcat, mai clar în gânduri și cu o liniște pe care doar libertatea deplină ți-o poate oferi. Recomand din plin!