Când trebuie să depui declarația fiscală la ANAF, ce spune Codul Fiscal. Cum se calculează dările la stat
Depunerea la timp a declarațiilor fiscale te scapă de penalități și îți dă vizibilitate clară asupra sumelor datorate. În linii mari, regulile de termen sunt stabile, dar fiecare tip de contribuabil are un calendar propriu. Ca idee-forță, majoritatea obligațiilor recurente se depun și se plătesc până pe 25 ale lunii următoare perioadei de raportare, iar declarația unică a persoanelor fizice are o scadență separată, o dată pe an. Pentru a evita confuziile, îți sintetizez mai jos ce prevede cadrul legal și cum îți estimezi corect dările.
Principalele termene de depunere și cine le foloseste
Pentru declarațiile lunare sau trimestriale ale firmelor și PFA-urilor (în funcție de vectorul fiscal), regula de bază este data de 25 a lunii următoare perioadei de raportare. În această logică intră, de pildă, Declarația 100 (obligații la bugetul de stat), Declarația 112 (salarii și contribuții), respectiv alte formulare cu raportare periodică. ANAF publică lunar calendare oficiale care reconfirmă acest termen unitar.
Dacă ai salariați, Declarația 112 rămâne reperul principal: se depune, de regulă, până pe 25 ale lunii următoare celei pentru care calculezi contribuțiile. Această practică este confirmată și în ghidurile curente adresate angajatorilor.
Pentru persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, chirii, investiții sau alte surse ce nu au impozit final reținut la sursă, Declarația unică (formular 212) se depune o dată pe an, împreună cu plata impozitului și, după caz, a contribuțiilor. ANAF menține pagina oficială a formularului, iar direcțiile regionale publică periodic prezentări și clarificări privind completarea și depunerea pentru anul în curs. În 2025, informările oficiale au reamintit scadențele aferente veniturilor anului precedent.
Dacă ești plătitor de TVA sau ai obligații specifice (de exemplu, rețineri la sursă pentru drepturi de autor sau sport), regula cu data de 25 se aplică și acestor raportări, conform calendarelor și comunicatelor curente ale ANAF.
Ce înseamnă „declarație fiscală” și cum se stabilesc sumele datorate
Codul de procedură fiscală definește declarația fiscală ca documentul prin care îți stabilești singur obligațiile (autoimpunere) sau prin care raportezi baze de calcul pe care ANAF le folosește ulterior. Depunerea se face la registratura organului fiscal, prin poștă sau online (Spațiul Privat Virtual), iar regulile sunt uniforme la nivel național.
Calculul dărilor pornește din evidența contabilă sau din registrele specifice persoanelor fizice. Pentru salarii, softurile de payroll îți calculează automat impozitul pe venit și contribuțiile sociale, pe care le raportezi prin D112. Pentru venituri independente, în Declarația unică indici baza de calcul (normă sau sistem real), apoi se aplică cotele de impozit și, după caz, se determină obligațiile la sănătate și pensie în funcție de plafoanele anuale. Materialele oficiale ale ANAF pentru DU explică pas cu pas câmpurile și modul de validare, inclusiv atunci când ai venituri din mai multe surse.
Dacă folosești mecanisme cu impozit reținut la sursă (de exemplu, anumite contracte de drepturi de autor sau activități sportive), plătitorul de venit declară și plătește lunar până pe 25, ceea ce reduce formalitățile tale, dar nu te scutește de a verifica dacă mai ai alte venituri ce impun depunerea DU.
Ce faci când nu poți plăti integral: esențial despre eșalonare
Dacă anticipezi dificultăți de cash-flow, nu amâna discuția cu Fiscul. Procedura de eșalonare clasică la plată îți permite să achiți în rate datoriile fiscale, cu respectarea unor condiții: să fii în dificultate temporară, să ai declarațiile depuse la zi, să constitui garanții și să respecți graficul ratelor. În practică, ANAF emite un acord de principiu, stabilește perioada (până la 5 ani, în funcție de situație) și dobânda aferentă eșalonării. Dacă ești la zi cu depunerile și comunici transparent motivele întârzierii, ai șanse să obții o soluție sustenabilă și să eviți executarea. (Pentru regulile de fond te raportezi la Codul de procedură fiscală și la procedurile ANAF în vigoare.)
Practic, scenariul sănătos arată așa: depui la termen, îți verifici vectorul fiscal când apar schimbări, folosești SPV pentru dovezi electronice și, dacă ai lichiditate sub presiune, ceri din timp eșalonare cu documente justificative. Astfel limitezi atât accesoriile, cât și riscul de blocaje operaționale.