Incertitudinea traiului la pensie în România, o constantă în Europa. De ce sărăcesc majoritatea oamenilor la bătrânețe

Teama de a nu avea suficienți bani la bătrânețe nu mai este o particularitate românească, ci o realitate europeană. Cel mai recent raport Kearney, „Retail Banking Radar”, arată că aproape jumătate dintre europeni se tem că nu își vor putea menține nivelul de trai după pensionare. În România, procentul depășește chiar media europeană – 50% dintre cei intervievați recunosc că nu știu la ce venituri să se aștepte odată retrași din activitate.

Este un semnal clar că sistemele publice de pensii și lipsa unei culturi financiare solide transformă vârsta pensionării într-o sursă de anxietate, nu de liniște.

Criza de încredere în pensii, la nivel continental

Europa traversează o perioadă dificilă din punct de vedere financiar și demografic. Potrivit raportului Kearney, aproape o treime dintre cetățenii europeni (32%) declară că nu pot anticipa nivelul veniturilor după retragerea din activitate. Această incertitudine se amplifică în statele unde diferența dintre salarii și pensii este mai mare, precum România, Polonia sau Cehia.

Românii trecuți de 60 de ani se confruntă deja cu o problemă dublă: pensii insuficiente și lipsa unor economii suplimentare. Aproape jumătate dintre ei recunosc că nu vor reuși să își mențină stilul actual de viață, iar 48% se așteaptă să continue să lucreze chiar și după vârsta legală de pensionare. Pentru comparație, în Polonia procentul urcă la 65%, iar în Cehia la 51%.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Raportul scoate în evidență și o diferență semnificativă între femei și bărbați. Femeile estimează că ar avea nevoie de cel puțin 62% din veniturile actuale pentru a se simți în siguranță financiară, în timp ce bărbații consideră pragul minim de confort la 67%. Diferența reflectă decalajul salarial persistent care se traduce automat în pensii mai mici.

Lipsa planificării financiare și impactul educației reduse

Un alt factor de risc major identificat de studiul Kearney este nivelul scăzut al educației financiare. 41% dintre europeni nu beneficiază de consultanță financiară, iar un sfert dintre aceștia afirmă că ar avea nevoie de sprijin, dar nu au acces la el. În România, situația este similară: mulți salariați nu își planifică viitorul financiar, iar investițiile personale sunt reduse la minimum.

Aproape jumătate dintre respondenții români nu știu cum se calculează pensia sau cum pot suplimenta veniturile prin fonduri private și investiții. Acest deficit de informare face ca tranziția către pensionare să fie adesea bruscă și dezechilibrată.

Specialiștii Kearney atrag atenția că băncile și instituțiile financiare pot juca un rol crucial prin simplificarea produselor de economisire și prin oferirea de consultanță personalizată. În lipsa acestui suport, mulți români ajung să se bazeze exclusiv pe pensia de stat, care rareori acoperă mai mult de jumătate din venitul avut în perioada activă.

Digitalizarea investițiilor și decalajul între generații

Pe de altă parte, digitalizarea sistemului bancar deschide noi oportunități. 64% dintre investitorii europeni folosesc deja platforme digitale pentru achiziția de fonduri, ETF-uri sau alte instrumente financiare. Tinerii, în special generațiile Millennials și Gen Z, preferă aplicațiile mobile, brokerii online și platformele cu inteligență artificială care oferă control direct asupra investițiilor.

Totuși, seniorii rămân reticenți la aceste soluții, preferând consultanța față în față. Rezultatul este un decalaj generațional vizibil: cei tineri investesc activ și experimentează, în timp ce vârstnicii se bazează pe sisteme publice tot mai împovărate.

Experții Kearney consideră că băncile trebuie să devină parteneri activi ai clienților, oferind sprijin constant pe tot parcursul vieții financiare, nu doar la momentul pensionării.

România între îngrijorare și speranță

Pentru România, raportul confirmă o realitate deja cunoscută: pensia de stat, chiar și după reformele anunțate, nu va putea garanta un nivel de trai decent fără economii complementare. Lipsa unei culturi a economisirii, combinată cu inflația și creșterea costurilor de trai, îi împinge pe mulți să își prelungească activitatea profesională din necesitate.

Pe termen mediu, soluția stă în educația financiară, investiții inteligente și diversificarea surselor de venit la vârsta activă. Fără aceste măsuri, generațiile viitoare riscă să repete același scenariu: muncă lungă, venituri mici și o pensie nesigură.