Dacia și Ford, semnul unei crize mai grave decât pare la prima vedere. Radiografia producției de mașini din România

Producția de automobile din România a intrat într-o fază de stagnare îngrijorătoare, după o perioadă de creștere constantă din ultimii ani. Potrivit datelor oficiale furnizate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în primele nouă luni din 2025, Dacia și Ford Otosan au produs împreună 399.199 de unități – cu 2,2% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Deși la prima vedere scăderea pare minoră, ea ascunde o serie de semne de alarmă privind cererea scăzută, presiunile logistice și schimbările tot mai rapide din industria auto globală, care afectează direct fabricile de la Mioveni și Craiova.

Producția în declin: un semnal al încetinirii pieței europene

În luna septembrie 2025, uzina Dacia de la Mioveni a asamblat 29.031 de mașini, iar cea Ford Otosan din Craiova 23.368 de unități. În total, 52.399 de autoturisme au ieșit de pe liniile de producție, un volum decent, dar insuficient pentru a compensa scăderea înregistrată în trimestrele precedente.

În primele nouă luni ale anului, Dacia a produs 214.521 de vehicule, în timp ce Ford Otosan a livrat 184.678 de unități. Scăderea generală de 2,2% este atribuită, potrivit experților din industrie, unei combinații de factori: scăderea cererii interne, fluctuațiile de export și dificultățile tot mai mari de aprovizionare cu componente electronice și baterii.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În plus, inflația ridicată și dobânzile mari din zona euro au afectat apetitul de cumpărare pentru mașini noi, mai ales în segmentele low-cost și mediu, unde modelele produse în România sunt cel mai puternic reprezentate. „Este o încetinire anticipată, dar periculoasă. Constructorii locali sunt foarte expuși la evoluțiile externe, iar scăderea producției arată că piața europeană nu a revenit complet la nivelurile pre-pandemie”, explică un analist auto din cadrul ACAROM.

Dacia și Ford, între adaptare și presiunea tranziției electrice

Uzina Dacia de la Mioveni continuă să fie coloana vertebrală a industriei auto românești, dar și aici se simt tensiuni. Deși modelele Logan, Sandero și Jogger continuă să aibă vânzări stabile, tranziția către vehicule electrificate pune presiune pe strategia de producție. Lansarea viitorului Duster electric și adaptarea platformei CMF-B la variante hibrid necesită investiții majore, în timp ce producția curentă este ajustată pentru a face loc noilor linii tehnologice.

La Craiova, Ford Otosan se confruntă cu provocări similare. Modelele Puma și Puma EV sunt încă puncte forte, însă ritmul producției a fost influențat de modificările lanțurilor de aprovizionare și de reorganizarea internă după preluarea integrală de către turcii de la Otosan. De asemenea, competiția tot mai agresivă din partea producătorilor chinezi, care au inundat piața europeană cu modele electrice accesibile, a redus comenzile pentru unele versiuni de export produse în România.

Specialiștii avertizează că, fără măsuri rapide de sprijin și politici industriale coerente, România riscă să piardă teren în fața țărilor vecine. Ungaria, Polonia și Slovacia atrag investiții masive în producția de baterii și vehicule electrice, în timp ce Mioveni și Craiova încă depind în proporție majoră de platforme tradiționale pe benzină și hibrid.

Ce urmează pentru industria auto românească

Pe termen scurt, producția ar putea rămâne sub pragul de 550.000 de unități la final de an, potrivit estimărilor Economedia, adică sub nivelul-record atins în 2023. În lipsa unor măsuri de stimulare fiscală și a unei strategii clare pentru electrificare, fabricile românești ar putea fi nevoite să reducă temporar turațiile sau să reconfigureze fluxurile de producție.

Guvernul discută în prezent posibilitatea introducerii de noi facilități pentru investițiile verzi din sectorul auto, inclusiv extinderea programelor Rabla Plus și Rabla Clasic pentru flotele comerciale. Totuși, aceste măsuri nu pot compensa presiunile externe și incertitudinile macroeconomice care afectează cererea europeană.

Deocamdată, Dacia și Ford Otosan rămân pilonii principali ai industriei auto românești, generând împreună peste 10% din exporturile țării. Însă cifrele din 2025 transmit un mesaj clar: modelul actual de producție bazat pe volume mari și prețuri accesibile începe să atingă limitele sale.

Dacă România nu accelerează tranziția către producția de vehicule electrice și hibride competitive, riscul ca declinul de 2,2% să devină tendință este mai real ca niciodată.