Se schimbă Codul Muncii, decizia vine după o hotărâre a CJUE. Perioada care se adaugă la timpul de lucru, o veste bună pentru deplasările în interes de serviciu

O decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) aduce o modificare importantă de interpretare pentru angajații din România care nu au un loc fix de muncă. Potrivit hotărârii, atunci când deplasarea către locul de muncă este impusă de angajator – inclusiv ora plecării, mijlocul de transport și traseul –, acest interval trebuie considerat „timp de lucru”. Concluzia CJUE are efecte directe asupra legislației naționale, ceea ce înseamnă că și Codul Muncii va trebui armonizat cu noua interpretare europeană.

Decizia reprezintă o victorie importantă pentru lucrătorii mobili – tehnicieni, muncitori în teren, agenți de vânzări sau inspectori care se deplasează zilnic între diferite locații. Până acum, în multe cazuri, doar deplasarea de dimineață era considerată parte din programul de lucru, în timp ce drumul de întoarcere era tratat drept timp personal.

Timpul de deplasare impus de angajator devine „timp de lucru”

Curtea Europeană a stabilit că, în lipsa unui loc de muncă fix, orice deplasare realizată la o oră impusă, cu un vehicul al angajatorului și între locații stabilite de acesta, trebuie inclusă în calculul orelor de muncă. Decizia se bazează pe Directiva 2003/88/CE privind organizarea timpului de lucru, care prevede doar două categorii posibile: timp de lucru și perioadă de repaus, fără zone intermediare.

Cu alte cuvinte, dacă angajatorul stabilește ora, traseul și mijlocul de transport către un șantier, sediu temporar sau punct de intervenție, lucrătorul se află deja în timpul de lucru. Pe durata acestei deplasări, angajatul nu-și poate folosi liber timpul și se află complet la dispoziția angajatorului – ceea ce, potrivit CJUE, înseamnă că nu se mai poate considera „timp liber”.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Această interpretare este valabilă atât pentru drumul dus, cât și pentru cel de întoarcere. În cazul analizat de Curte – o companie publică din Spania, VAERSA –, lucrătorii plecau zilnic la ora 8:00 dintr-un punct fix („bază”) spre diferite șantiere, folosind un vehicul al angajatorului. Munca efectivă începea la ora 9:00, dar CJUE a decis că întreaga deplasare de la „bază” la șantier și înapoi trebuie considerată parte din timpul de lucru.

Ce înseamnă hotărârea pentru salariații din România

Pentru angajații care lucrează în teren – echipe de mentenanță, instalatori, electricieni, curieri sau reprezentanți de vânzări – această decizie schimbă fundamental modul de calcul al programului. Dacă deplasările sunt impuse de angajator, orele petrecute pe drum ar trebui incluse în pontaj, influențând limitele maxime de muncă, repausul zilnic și saptămânal, dar și calculul orelor suplimentare.

Deși Directiva europeană nu stabilește cum trebuie plătită perioada respectivă, în practică angajatorii vor trebui să țină cont de ea în stabilirea normei de lucru și a timpului efectiv prestat. În România, Codul Muncii urmează să fie ajustat pentru a reflecta această interpretare, astfel încât inspecțiile de muncă și instanțele să aplice noile reguli în mod uniform.

Specialiștii în dreptul muncii atrag atenția că hotărârea CJUE nu vizează cazurile în care salariatul își alege singur traseul, ora plecării sau mijlocul de transport. De exemplu, dacă un agent pleacă direct de acasă către o întâlnire stabilită, fără ca angajatorul să-i impună detaliile deplasării, acel timp nu este considerat automat „timp de lucru”.

Impactul pentru angajatori și pașii următori în legislația românească

Pentru angajatori, decizia implică o regândire a modului în care se planifică activitatea angajaților mobili. Programul de lucru trebuie să includă orele de deplasare, ceea ce ar putea duce la costuri suplimentare sau la reorganizarea echipelor. În același timp, evidența clară a traseelor și a orelor de plecare și sosire va deveni esențială, pentru a evita litigii legate de calculul timpului efectiv de muncă.

Ministerul Muncii a anunțat că va analiza implicațiile hotărârii CJUE pentru legislația națională, întrucât România este obligată să transpună interpretarea în practică. Până atunci, instanțele pot aplica direct jurisprudența Curții, în baza principiului supremației dreptului european.

Pentru salariați, vestea este una favorabilă – timpul petrecut în deplasări impuse devine recunoscut ca parte din activitatea profesională. În mod indirect, acest lucru poate duce și la recalcularea orelor suplimentare, la creșterea transparenței în pontaj și la îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea personală.