Pământul intră într-o „nouă realitate” odată cu atingerea primului sau punct critic climatic, arată un raport istoric

Climatologii avertizează că lumea a intrat într-o etapă fără precedent: primul punct critic climatic a fost atins, iar recifele de corali cu apă caldă trec printr-o „moarte pe scară largă”. Un raport amplu, realizat de 160 de oameni de știință din 23 de țări și coordonat de Universitatea din Exeter, descrie această schimbare ca pe o „nouă realitate”, în care fenomenele nu mai evoluează liniar, ci pot declanșa schimbări bruște și greu de inversat. Concluzia centrală: încălzirea actuală de aproximativ 1,3–1,4°C față de era preindustrială a împins recifele dincolo de pragul de siguranță.

Pe scurt, ceea ce până recent era o „revoltă de culori” sub apă este înlocuit de peisaje albite, dominate de alge. Din 2023, oceanele au traversat cele mai intense episoade de încălzire din istorie, iar peste 80% dintre recife au fost afectate de albire. Impactul nu e doar ecologic: recifele adăpostesc o parte uriașă a biodiversității marine, susțin securitatea alimentară pentru comunități costiere, protejează țărmurile de furtuni și contribuie cu sume uriașe la economia globală, notează Reuters.

Primul punct critic: recifele de corali cedează

Raportul identifică recifele de apă caldă drept primul sistem al Pămîntului care a depășit un prag critic: dincolo de ~1,2°C încălzire, mortalitatea în masă devine probabilă, iar revenirea la starea inițială pe scări de timp umane devine improbabilă fără o răcire rapidă a planetei. Cercetătorii descriu aceste schimbări ca fiind „catastrofale” pentru oameni și natură, deoarece pierderea recifelor „trage” după sine întregi lanțuri trofice și economii locale.

Mesajul oamenilor de știință este dublu: pe de o parte, reducerea rapidă a poluării cu gaze cu efect de seră este singura cale de a limita depășirea țintei de 1,5°C; pe de altă parte, trebuie accelerate așa-numitele „puncte critice pozitive”, precum tranziția spre energie solară, vehicule electrice, baterii și pompe de căldură, care pot închide definitiv tehnologiile poluante, mai scumpe și mai ineficiente.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Risc iminent pentru AMOC și alte sisteme vitale

Dacă încălzirea continuă, urmează la rând alte puncte critice: prăbușirea unor părți din calotele de gheață, dieback în Amazon și — poate cel mai îngrijorător pentru Europa — slăbirea până la colaps a Circulației Meridionale Atlantice (AMOC), rețeaua de curenți oceanici care redistribuie căldura pe glob. Un colaps al AMOC ar reconfigura clima: ierni mai reci în unele regiuni, secete și valuri de căldură în altele, perturbarea musonilor și creșterea nivelului mării în Atlanticul de vest. Studiile recente ridică probabilitatea acestui scenariu de la „puțin probabil” la un risc serios în decurs de câteva decenii, chiar și pe traiectorii de emisii moderate.

Cercetătorii subliniază că sistemele de guvernanță actuale — acorduri și politici gândite pentru schimbări graduale — nu sunt pregătite pentru salturi bruște și ireversibile. Tocmai de aceea COP30, care are loc în Brazilia, capătă miza de a transforma avertismentul științific în ținte ferme de reducere a emisiilor pentru următorul deceniu. Fiecare zecime de grad contează, iar fiecare an petrecut peste 1,5°C mărește probabilitatea de a depăși și alte praguri periculoase.

Coral decolorat într-un recif din zona Costa dos Corais, Japaratinga, statul Alagoas, Brazilia. (Foto: Reuters/Jorge Silva)

Ce se poate face acum, înainte de a se închide ferestrele de oportunitate

În pofida tonului sumbru, raportul scoate în evidență accelerarea globală a soluțiilor curate: energia solară, mobilitatea electrică și stocarea au intrat într-o spirală de costuri în scădere și adopție în creștere, capabilă să declanșeze „tipping points” pozitive pe piețe întregi. Odată înlocuite, tehnologiile poluante tind să nu se mai întoarcă, iar investițiile în infrastructură curată pot stabiliza emisiile mai repede decât anticipau chiar și scenariile optimiste de acum câțiva ani, precizează The Guardian.

Totuși, oamenii de știință avertizează că fără politici coerente — eliminarea rapidă a combustibililor fosili, protejarea și refacerea ecosistemelor-cheie, plus captarea carbonului acolo unde e fezabil — ferestrele de oportunitate se vor închide. Pierderea pe scară largă a recifelor ar fi doar începutul unui efect de domino, în care fiecare sistem care cedează crește presiunea asupra celorlalte. Cu alte cuvinte, „noua realitate” nu e un fatalism, ci un semnal de alarmă: ceea ce facem în următorii ani poate încă schimba traiectoria.