Aproape jumătate dintre români cred că Armata Română n-ar rezista 48 de ore în caz de atac, arată un sondaj Avangarde

Într-un context internațional tot mai tensionat, în care războaiele și conflictele din regiune mențin atenția asupra apărării naționale, românii par să-și fi pierdut încrederea în capacitatea Armatei Române. Un nou sondaj realizat de Avangarde scoate la iveală percepții surprinzătoare despre siguranța țării, riscurile externe și deciziile strategice privind apărarea.

Încrederea românilor în Armata Română, tot mai scăzută

Potrivit cercetării realizate de Avangarde, 49% dintre români consideră că Armata Română nu ar rezista nici măcar 48 de ore în cazul unui atac, așa cum prevede regulamentul NATO. Doar 35% dintre respondenți au răspuns afirmativ la această întrebare, în timp ce 16% au evitat să-și exprime o opinie clară.

Rezultatele indică o neîncredere majoră în capacitatea de apărare a țării, chiar și în rândul populației care, teoretic, ar trebui să aibă încredere în sistemul militar național, aflat sub umbrela NATO.

De asemenea, 58% dintre participanții la sondaj consideră că România gestionează prost capitolul Apărării Naționale, în timp ce doar 22% cred că Executivul se descurcă bine în această privință.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Percepția despre amenințarea Rusiei

În ceea ce privește un potențial atac din partea Rusiei, cifrele arată că românii nu consideră această amenințare iminentă. Concret, 42% dintre respondenți cred că pericolul ca Rusia să atace intenționat România este mic, iar alți 16% spun că riscul este foarte mic sau inexistent.

La polul opus, doar 4% dintre cei intervievați au declarat că pericolul este foarte mare, iar 29% consideră că este mare. Cu toate acestea, majoritatea se declară de acord cu cererea NATO de a crește cheltuielile pentru apărare — 58% dintre români susțin ideea de înarmare sporită, în timp ce 30% se opun.

Ce cred românii despre reintroducerea stagiului militar și apărarea Moldovei

Un alt aspect interesant al sondajului se referă la reintroducerea stagiului militar obligatoriu. Deși discuțiile despre revenirea la armată au devenit tot mai frecvente în Europa, aproape jumătate dintre români nu privesc cu ochi buni o astfel de măsură.

Astfel, 48% dintre respondenți consideră că reintroducerea stagiului militar obligatoriu nu ar fi o idee bună, în timp ce 43% sunt de acord cu această posibilitate. Restul au preferat să nu se pronunțe.

În privința unui posibil sprijin militar oferit Republicii Moldova, cifrele sunt și mai clare: 55% dintre români nu ar fi de acord ca România să trimită trupe pentru a apăra Moldova în cazul unui atac, doar 28% ar susține un astfel de demers, iar 17% au evitat răspunsul.

Românii, tot mai prudenți în fața dronelor și a deciziilor de securitate

Sondajul Avangarde a inclus și o întrebare legată de reacția României în cazul în care drone fără pilot ar mai intra în spațiul aerian național. 44% dintre cei chestionați au răspuns că acestea ar trebui doborâte „cu siguranță”, 41% au spus că decizia ar trebui luată „în funcție de situație”, iar 8% au declarat că nu ar susține doborârea lor.

Aceste rezultate arată că românii devin din ce în ce mai atenți la riscurile moderne ale conflictelor și susțin reacții ferme doar atunci când situația o impune.

Cine ar trebui să conducă Ministerul Apărării

În ceea ce privește conducerea Ministerului Apărării Naționale, opinia publică are o poziție clară. 75% dintre români cred că instituția ar trebui condusă de un ofițer superior în retragere, cu experiență și calități profesionale recunoscute, în timp ce doar 11% consideră că ministerul ar trebui să fie condus de un civil.

Sondajul Avangarde, intitulat „Percepții asupra capacităților Armatei Române”, a fost realizat în perioada 6-10 octombrie, pe un eșantion de 920 de persoane, prin interviuri telefonice. Marja de eroare este de ±3,4%, la un nivel de încredere de 95%.