La câți ani se pot pensiona militarii din România, în funcție de grad. Ce diferență e între caporal, plutonier și colonel

Sistemul pensiilor militare din România are două componente esențiale: regulile generale stabilite prin Legea nr. 223/2015 (pensii militare de stat) şi prevederile legate de limitele de vârstă în grad reglementate în principal de Legea nr. 80/1995 şi reglementări adiţionale pentru soldaţi şi gradaţi. În practică, asta înseamnă că momentul ieșirii la pensie depinde atât de vârsta standard şi de vechimea în serviciu, cât şi de limitele specifice stabilite pentru fiecare grad.

Condiții de pensionare pentru militari

Regula generală prevede că militarii pot obține pensia pentru limită de vârstă dacă îndeplinesc cumulativ două condiţii: au atins vârsta standard de pensionare şi au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care minim 15 ani vechime în serviciu. Vârsta standard a fost stabilită la 60 de ani, aplicată gradual conform legii. Există, totodată, posibilitatea pensiei anticipate sau anticipate parțiale în anumite situaţii (de exemplu în urma reorganizărilor ori clasării ca inapt), cu condiții de vechime mai mici (ex. 20 de ani pentru anticipată parțială).

Pe de altă parte, limitele de vârstă în grad stabilesc până la ce vârstă pot rămâne militarii activi în acel grad, iar depășirea lor duce, de regulă, la trecerea în rezervă. Iată o comparație între trei trepte ierarhice uzuale:

• Caporal – face parte din categoria soldaților și gradaților; cadrul legal (Legea 384/2006) prevede că limita maximă până la care soldații și gradații profesioniști pot fi menținuți în activitate se stabilește prin ordin ministerial, dar nu poate depăși 55 de ani. În practică, menţinerea în activitate depinde şi de contractele succesive şi de vechimea în serviciu.
• Plutonier – este un grad de subofiţer/maistru; Legea nr. 80/1995 precizează, pentru subofiţeri/maiştri, limite de vârstă în activitate diferite în funcţie de grad — pentru plutonier limita în activitate este de 45 de ani (există şi variante pentru clasele din rezervă).
• Colonel – ca ofiţer superior, coloneii pot fi menţinuţi în activitate până la 55 de ani conform prevederilor din Legea 80/1995; unii colonei pot fi păstraţi în serviciu peste această limită în cazuri excepționale (funcții importante, titluri științifice etc.).

Factorii care influențează veniturile la pensie

Veniturile la pensie variază mult în funcție de grad, vechime și solda de bază avute în ultimele luni folosite la calcul. Date oficiale și analize sectoriale arată că pensia medie a militarilor este semnificativ mai mare decât pensia medie națională, dar sub nivelul unor pensii speciale extrem de mari din anumite servicii. Estimările recente plasează pensia medie militară în jurul a 3.000–4.000 lei/lună, în timp ce cazuri izolate urcă la zeci de mii de lei pentru foşti demnitari sau funcţionari înalți.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În concluzie, diferenţa între un caporal, un plutonier şi un colonel nu este doar de responsabilitate sau soldă în activitate: influenţează direct când pot ieși la pensie şi cât vor primi.

Regulile generale (Legea 223/2015) stabilesc pragurile minime (vârstă standard, vechime), iar Legea 80/1995 şi normele pentru soldaţi/gradaţi fixează limitele în grad şi alte condiţii practice care determină tranziţia spre rezervă şi calculul pensiei.