Fuga după algoritm, nu după idei, îi epuizează pe creatorii de conținut, iar utilizatorii se declară tot mai stresați

Creatorii de conținut din Europa și nu numai descriu din ce în ce mai des o rutină obositoare: mai multe variante de miniatură, alegerea „orei perfecte” de publicare, promovarea pe alte platforme, apoi reluarea ciclului la nesfârșit. O cercetare comandată de Dailymotion, realizată împreună cu asociația e-Enfance, arată în cifre această realitate: 91% dintre creatori raportează semne de epuizare profesională, într-o „cursă a atenției” în care algoritmii dictează ritmul. Studiul a fost prezentat de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, subliniind urgența unei discuții despre costurile nevăzute ale economiei atenției.

„Cursa la algoritm” nu îi lovește doar pe cei care produc. Utilizatorii simt și ei consecințele. Unul din doi spune că iese din aplicații cu o emoție negativă, iar în rândul tinerilor de 18–24 de ani, autoevaluarea stării mintale „bune” scade de la 65% în 2024 la 59% în 2025. Dincolo de statistici, este vorba despre presiunea constantă a comparației, a filtrării și a trendurilor care trasează standarde greu de atins pentru oricine stă conectat prea mult timp.

Cifrele care arată un sistem epuizant

Creatorii descriu simptome clare asociate epuizării: 30% vorbesc despre anxietate, 37% despre tulburări de somn, iar 41% resimt stres acut chiar în momentul publicării unui clip. În același timp, 80% indică direct „algoritmul” ca principal factor de presiune, iar 62% spun că se simt obligați să-și ajusteze conținutul în detrimentul propriilor idei sau valori doar pentru a „prinde” distribuirea automată.

În spatele cifrelor se află mecanica rece a feed-urilor: frecvență, retenție, rată de clic, timp de vizionare. Toate acestea influențează vizibilitatea și, implicit, veniturile. Când „engagementul” decide dacă o piesă de conținut există sau nu, tentația senzaționalismului crește. Studiul notează că exagerarea și titlurile tabloidizate devin „necesare” pentru a penetra fluxurile aglomerate, chiar dacă acest lucru contravine intenției creative inițiale.

Platformele, între responsabilitate și promisiuni

Pe partea de siguranță, creatorii care au fost ținta hărțuirii online consideră în proporție de 69% că platformele nu intervin suficient. De cealaltă parte, utilizatorii sunt și mai critici: doar 4% se declară mulțumiți de acțiunile companiilor. Dailymotion afirmă că a aderat la inițiativa „Point de contact” și spune că mizează pe „calitatea interacțiunilor, nu pe engagement cu orice preț”. Rămâne de văzut cum se traduce această promisiune în instrumente concrete și proceduri vizibile pentru public.

Contextul politic împinge și el spre reguli stricte pentru minori. În Franța, ideea interzicerii accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani este susținută la vârf, iar o comisie parlamentară dedicată efectelor psihologice ale platformelor asupra minorilor a criticat dur, recent, modul în care anumite aplicații expun tinerii la conținut periculos. Discuția nu este despre a „stinge” social media, ci despre a-i redesena gardurile de protecție.

Tinerii și efectul comparațiilor permanente

Tinerii de 18–24 de ani raportează o scădere a stării de bine, iar explicațiile duc spre mecanisme bine cunoscute: comparația socială și presiunea de a „ține pasul” cu filtrele și trendurile. Într-un mediu în care standardul vizibil este perfecționat digital, corpul, hainele, vacanțele și performanțele devin unități de măsură. Pentru mulți, fiecare sesiune de scroll se termină cu sentimentul că „nu sunt destul”.

Specialiștii citați în studiu avertizează că fragilitatea psihică a tinerilor nu mai este doar o „tendință”, ci o urgență. Asta implică programe de educație media în școli, sprijin pentru părinți și, mai ales, transparență din partea platformelor. Simplul îndemn „stai mai puțin pe telefon” nu mai ajunge; este nevoie ca aplicațiile să reducă treptat designul adictiv și să ofere opțiuni reale de control asupra feed-ului.

Ce ar putea schimba direcția

Pentru creatori, o igienă profesională minimă înseamnă programare realistă a muncii, pauze obligatorii, diversificarea surselor de venit și stabilirea unor obiective creative care nu depind exclusiv de virale. Comunitățile mici, dar stabile, pot oferi pe termen lung mai multă sănătate decât vârfurile de vizualizări urmate de prăbușiri emoționale.

Pentru platforme, soluțiile trec prin reguli mai bune împotriva abuzului, algoritmi auditați independent și un feed în care utilizatorul poate alege mai mult decât acum. Iar pentru public, înțelegerea faptului că „engagementul” are un preț nevăzut — plătit deopotrivă de creatori și de consumatori — ar putea fi primul pas spre un raport mai sănătos cu ecranul.