Cât ar putea plăti pe zi şoferii care intră în Bucureşti cu maşini înmatriculate în alte judeţe? Suma, stabilită în funcţie de tipul autoturismului
Un nou proiect de hotărâre ar putea schimba semnificativ modul în care este gestionat traficul din Capitală. Consilierul general Dan Cristian Popescu (PSD) a propus introducerea unei taxe de acces tip rovinietă pentru toate vehiculele neînmatriculate în București sau Ilfov care circulă pe străzile Capitalei. Măsura, inspirată din modele europene, urmărește reducerea traficului, scăderea poluării și creșterea încasărilor la bugetul local.
Cum va funcționa taxa, dacă va fi aplicată
Potrivit propunerii, șoferii vor putea achita taxa pentru perioade de o zi, șapte zile, 30 de zile sau 12 luni, în funcție de necesități. Plata va fi posibilă online, prin SMS sau la puncte autorizate, iar verificarea se va face automat prin camere fixe și mobile de recunoaștere a numerelor de înmatriculare. Taxa se aplică doar vehiculelor înmatriculate în alte județe, inclusiv celor care tranzitează Capitala.
Pentru autoturisme, taxa propusă este de 3,5 euro pe zi, 6 euro pentru 7 zile, 9,5 euro pentru 30 de zile și 50 de euro pentru un an. În cazul autoutilitarelor, sumele variază între 8,6 euro/zi și 96 euro/an, în funcție de capacitatea vehiculului. Pentru camioane, taxa ar fi diferențiată în funcție de tonaj, pornind de la 4 euro/zi și ajungând până la 11 euro/zi, respectiv între 320 și 1.210 euro pe an.
Pentru un microbuz cu 9-23 de locuri s-ar plăti 4 euro/zi, 20 de euro/săptămână, 52 de euro/lună sau 320 de euro/an, în timp ce pentru un autocar, valoarea ar fi cuprinsă între 7 și 560 de euro, în funcție de durata aleasă. Vor fi exceptate de la plată ambulanțele, vehiculele ISU, mașinile Poliției, Jandarmeriei, Armatei, mașinile persoanelor cu handicap, cele istorice, diplomatice și vehiculele 100% electrice sau pe hidrogen.
De ce este necesară măsura
Fondurile colectate din această taxă vor fi direcționate către bugetul Municipiului București, cu destinație clară: dezvoltarea mobilității durabile, extinderea rețelei de park & ride, precum și măsuri anti-poluare. Direcțiile de specialitate ale Primăriei, împreună cu Brigada Poliției Rutiere, vor elabora regulamentul de aplicare în termen de 90 de zile de la adoptarea proiectului.
Documentul justificativ arată că Bucureștiul se confruntă cu o „supraaglomerare cronică”, fiind orașul cu cea mai mare densitate de autovehicule din România. Conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov 2021-2030, în fiecare zi circulă în Capitală peste 1,4 milioane de autovehicule, dintre care aproximativ 35% provin din alte județe.
Această presiune se traduce în pierderi de timp de peste 134 ore/an pentru fiecare șofer și în niveluri de poluare care depășesc frecvent limitele europene, potrivit raportului ANPM 2024.
Categoriile de șoferi afectați
Dan Cristian Popescu a explicat că măsura vizează trei tipuri de conducători auto:
- Cei care locuiesc în București, dar au mașinile înmatriculate în alte județe, care vor fi motivați să își înmatriculeze vehiculele în Capitală.
- Cei care vin ocazional, pentru o zi sau două – aceștia ar putea fi încurajați să lase mașina în park & ride și să folosească transportul public.
- Cei care doar tranzitează Bucureștiul, care ar putea fi redirecționați către centurile ocolitoare.
„Foarte mulți bucureșteni sunt de acord cu proiectul. (…) Este o măsură care contribuie la reducerea traficului și a poluării. Cred că, cel puțin pentru o perioadă de cinci ani, merită aplicată”, a declarat Popescu pentru AGERPRES.
Impact fiscal și pe piața asigurărilor
Implementarea taxei ar putea determina mulți proprietari să își înmatriculeze mașinile în București, ceea ce ar însemna venituri suplimentare din impozite pentru administrația locală. Totodată, consilierul a atras atenția că polițele RCA pentru mașinile înmatriculate în alte județe sunt, în prezent, aproape la jumătate din prețul celor din Capitală, deși daunele provocate în trafic sunt plătite la tarifele din București.
Proiectul se află în faza de analiză la Primăria Generală și ar putea ajunge în plenul Consiliului General al Municipiului București în lunile noiembrie sau decembrie, după consultarea publică.