Carpații se transformă: jumătate din zonele alpine s-au „înverzit” în ultimele patru decenii, spun cercetătorii

Munții Carpați, una dintre cele mai valoroase regiuni naturale ale Europei, trec printr-o transformare spectaculoasă și accelerată. Un studiu recent coordonat de Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca) arată că aproape jumătate dintre zonele alpine situate la peste 1.500 de metri altitudine s-au „înverzit” puternic în ultimele patru decenii. Fenomenul este vizibil mai ales în masivele din centrul și estul României, acolo unde tufărișurile de afin, merișor, ienupăr și rododendron au început să se extindă masiv, modificând peisajul tradițional al golurilor alpine.

Cercetarea, publicată în revista științifică Environmental Research Letters, este una dintre cele mai ample analize ecologice realizate până acum asupra Carpaților. Ea a fost condusă de o echipă internațională de experți în ecologie montană, coordonată de specialiștii UBB Cluj, și oferă o perspectivă unică asupra modului în care schimbările climatice și transformările socio-economice modelează mediul natural al munților României.

Pentru a evalua amploarea fenomenului, cercetătorii au analizat imagini satelitare Landsat realizate între 1984 și 2023, pe care le-au comparat cu fotografii aeriene istorice din arhive, inclusiv cu imagini din programul american Corona din anii 1960. Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a suprafețelor acoperite de vegetație de tip arbuștiv în regiunile alpine, în special între 1.800 și 2.300 de metri altitudine.

Cele mai spectaculoase schimbări au fost observate pe versanții nordici, unde condițiile de umiditate și temperatură au favorizat extinderea rapidă a arbuștilor. În multe locuri, aceste comunități vegetale au început să înlocuiască jnepenișurile sau să se intercaleze între pajiștile alpine, formând un nou tip de peisaj — un amestec de tufărișuri, iarbă și vegetație de tranziție.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

„Ceea ce vedem astăzi în Carpați este o consecință directă a declinului presiunii pășunatului după perioada comunistă, combinată cu efectele încălzirii climatice”, explică dr. Dan Turtureanu, cercetător la Grădina Botanică „Alexandru Borza” a UBB. „Arbuștii revin acolo unde turmele ajung mai rar, iar climatul mai blând le accelerează expansiunea. Este o transformare rapidă, având în vedere că vorbim de doar 40 de ani — o perioadă foarte scurtă raportată la ritmul natural al schimbărilor din aceste peisaje.”

Studiul arată că, în prezent, peste 45% din zonele alpine ale Carpaților prezintă un grad avansat de „înverzire”, iar procesul este în continuă expansiune. Această transformare, deși spectaculoasă, nu este lipsită de consecințe pentru ecosistemele montane și pentru activitățile umane din regiune.

Cauze și efecte: între încălzirea climatică și abandonul pastoral

Expansiunea vegetației de arbuști în Carpați are două cauze principale. Prima este încălzirea globală, care a dus la creșterea temperaturilor medii anuale și la prelungirea sezonului de vegetație în zonele înalte. A doua este retragerea treptată a activităților tradiționale de pășunat, care, până în anii 1980, limitau natural extinderea tufărișurilor.

După căderea regimului comunist, multe stâne au fost abandonate, iar turmele de oi și vite s-au împuținat. În absența pășunatului intens, arbuștii și-au recăpătat terenul pierdut, colonizând pajiștile alpine într-un ritm accelerat.

Cercetătorii subliniază însă că acest proces nu trebuie privit doar ca un semn de „revenire a naturii”. Schimbarea compoziției vegetației afectează biodiversitatea specifică pajiștilor alpine, multe specii de fluturi, păsări și plante rare depinzând de habitatele deschise. În plus, transformarea suprafețelor poate influența regimul hidrologic al munților, capacitatea solului de a reține apa și chiar stabilitatea versanților.

„Această ‘înverzire’ nu este neapărat o veste bună din perspectivă ecologică”, explică dr. Turtureanu. „Pierderea pajiștilor alpine deschise reduce diversitatea speciilor și modifică echilibrul între zonele de tundră montană și cele de pădure. În același timp, aceste schimbări afectează pe termen lung și turismul montan sau activitățile economice tradiționale.”

Carpații, un laborator viu pentru studiul schimbărilor climatice

Studiul UBB Cluj confirmă că munții Europei Centrale și de Est se află într-un proces accelerat de transformare ecologică, similar cu cel observat deja în Alpi sau Pirinei. Carpații, însă, reprezintă un caz aparte prin combinația unică dintre schimbările climatice, tranziția socio-economică și moștenirea activităților pastorale tradiționale.

Pentru comunitatea științifică, regiunea devine astfel un „laborator viu” în care pot fi observate efectele directe ale modificărilor de temperatură și umiditate asupra ecosistemelor montane. Cercetătorii UBB consideră că aceste rezultate pot ajuta la elaborarea unor strategii de conservare și gestionare durabilă a zonelor alpine, pentru a preveni pierderea speciilor rare și degradarea habitatelor.

Transformările Carpaților nu pot fi oprite, dar pot fi înțelese și gestionate. În următorii ani, echipa de la UBB intenționează să extindă studiul asupra altor regiuni montane din România, inclusiv asupra Munților Apuseni și Retezat, pentru a urmări în timp real ritmul de „înverzire” și efectele sale asupra mediului.

„Munții noștri se schimbă sub ochii noștri”, spune dr. Turtureanu. „Iar felul în care vom înțelege și administra aceste schimbări va defini echilibrul dintre natură, oameni și climă pentru generațiile viitoare.”