Premiul Nobel pentru medicină 2025, acordat pentru descoperirea mecanismelor care împiedică sistemul imunitar să atace organismul

Anul 2025 marchează un moment esențial în istoria medicinei moderne. Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat cercetătorilor Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi pentru descoperirile care au explicat modul în care sistemul imunitar reușește să distingă între celulele proprii ale corpului și cele străine, prevenind astfel apariția bolilor autoimune.

Cei trei oameni de știință au fost recompensați pentru munca lor privind „toleranța imună periferică”, un mecanism biologic care împiedică sistemul imunitar să reacționeze exagerat împotriva propriilor țesuturi. Descoperirile lor au deschis calea pentru terapii inovatoare în tratarea cancerului, a diabetului de tip 1, a sclerozei multiple și a altor boli autoimune.

Sistemul imunitar are misiunea dificilă de a proteja organismul de viruși, bacterii și alte amenințări. Însă, uneori, acest mecanism complex se poate „încurca” și poate ajunge să atace celulele sănătoase, declanșând boli grave. Până în anii ’90, majoritatea oamenilor de știință credeau că toleranța imună — adică abilitatea sistemului imunitar de a nu ataca propriul corp — este stabilită doar în timus, un organ din piept care „educă” celulele imunitare în stadiile lor timpurii.

În 1995, cercetătorul japonez Shimon Sakaguchi, de la Universitatea din Osaka, a demonstrat că există un alt mecanism, situat în afara timusului, care controlează reacțiile imunitare. El a descoperit celulele T reglatoare (regulatory T cells sau Treg), un tip special de limfocite care supraveghează activitatea celorlalte celule imunitare și împiedică reacțiile excesive. Practic, aceste celule acționează ca un „moderator” biologic care menține echilibrul între apărare și auto-distrugere.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Fără aceste celule, sistemul imunitar ar fi incapabil să distingă complet între „dușmani” și „aliați”, iar consecința ar fi dezvoltarea rapidă a unor afecțiuni autoimune severe. Descoperirea lui Sakaguchi a revoluționat înțelegerea modului în care organismul se apără și se autocontrolează în același timp.

De la descoperirea unei gene-cheie la înțelegerea bolilor autoimune

La doar câțiva ani după descoperirea lui Sakaguchi, cercetătorii americani Mary E. Brunkow (Institute for Systems Biology, Seattle) și Fred Ramsdell (Sonoma Biotherapeutics, San Francisco) au făcut o altă descoperire fundamentală. Ei au observat că unele șoareci de laborator dezvoltau spontan boli autoimune, din cauza unei mutații genetice necunoscute până atunci.

Analizele genetice au dus la identificarea unei gene esențiale, numită Foxp3, care controlează dezvoltarea și funcționarea celulelor T reglatoare. Atunci când această genă este defectă, organismul nu mai poate produce suficienți „gardieni” imunitari, iar sistemul imunitar scapă de sub control.

Mai mult, Brunkow și Ramsdell au demonstrat că aceeași mutație există și la oameni, cauzând o boală rară și gravă numită sindrom IPEX (imunoreglare, poliendocrinopatie, enteropatie, X-linkată). Copiii afectați de această afecțiune prezintă inflamații severe ale intestinului, tulburări hormonale și un sistem imunitar hiperactiv care atacă organele proprii.

În 2003, Sakaguchi a completat tabloul, arătând că Foxp3 este „comutatorul principal” care determină apariția și funcția celulelor T reglatoare. Împreună, aceste descoperiri au pus bazele unui nou domeniu al imunologiei — toleranța imună periferică — care explică modul în care corpul își reglează răspunsul imun în afara timusului, acolo unde majoritatea reacțiilor imunitare au loc efectiv.

De la cercetare fundamentală la aplicații medicale moderne

Impactul acestor descoperiri depășește sfera teoretică. În prezent, terapiile bazate pe reglarea sistemului imunitar sunt folosite sau testate în numeroase domenii medicale. Medicamentele care stimulează celulele T reglatoare pot ajuta la tratarea bolilor autoimune, în timp ce terapiile care le inhibă pot fi utilizate în imunoterapia cancerului, pentru a permite sistemului imunitar să atace mai eficient celulele tumorale.

De asemenea, cercetările inspirate de lucrările laureaților Nobel din 2025 au dus la progrese în transplantul de organe, unde controlul reacțiilor imune este vital pentru evitarea respingerii țesutului donat. Prin manipularea acestor celule reglatoare, medicii pot reduce dozele de imunosupresoare, diminuând riscul de infecții severe la pacienți.

Președintele Comitetului Nobel, profesorul Olle Kämpe, a declarat că „descoperirile celor trei cercetători au fost decisive pentru înțelegerea modului în care funcționează sistemul imunitar și de ce nu toți dezvoltăm boli autoimune grave”.

Premiul Nobel pentru Medicină din 2025 marchează, astfel, recunoașterea unei revoluții tăcute în știință: înțelegerea fină a mecanismelor de echilibru ale corpului uman. Prin munca lor, Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi au arătat că sistemul imunitar nu este doar o armă, ci și un mecanism de autocontrol care, atunci când este înțeles corect, poate salva milioane de vieți.

Într-o epocă în care terapiile personalizate devin realitate, cercetările lor reprezintă fundamentul pentru o medicină mai inteligentă, mai echilibrată și mai apropiată de complexitatea naturii umane.