S-a schimbat legea pentru blocurile ANL. Românii care nu mai au voie să cumpere apartamentele de la stat
După mai multe modificări succesive, legislația privind locuințele construite prin programele Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL) a intrat într-o nouă etapă. Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre de guvern prin care actualizează normele metodologice ale Legii nr. 152/1998, pentru a reflecta schimbările aduse în ultimii doi ani de Ordonanțele Guvernului nr. 24/2024 și nr. 8/2025 .
Aceste modificări vin cu impact direct asupra chiriașilor din blocurile ANL, în special a celor din domeniul sănătății și al educației. Practic, o categorie întreagă de beneficiari pierde dreptul de a cumpăra apartamentele în care locuiește, iar pentru autoritățile locale apar noi obligații administrative și financiare.
Cine nu mai poate cumpăra apartamentele ANL
Una dintre cele mai importante schimbări aduse prin OG nr. 24/2024 privește locuințele ANL destinate specialiștilor din sănătate și învățământ. Acestea nu mai pot fi vândute, urmând să fie utilizate exclusiv în regim de închiriere . Astfel, personalul medical și cadrele didactice care ocupă asemenea locuințe nu vor mai putea deveni proprietari, indiferent de perioada de închiriere sau de vechimea în sistem.
Decizia are scopul de a asigura un fond stabil de locuințe pentru specialiștii tineri din domeniile esențiale, mai ales în localitățile unde deficitul de personal medical sau didactic este ridicat. Practic, locuințele ANL pentru aceste două categorii devin instrumente de mobilitate profesională, nu de achiziție personală.
Pentru ceilalți chiriași ANL — în special tinerii sub 35 de ani care ocupă locuințe destinate acestui program — regulile de cumpărare rămân neschimbate. Aceștia își pot achiziționa apartamentele după minimum un an de locuire, în condițiile prevăzute de lege, la prețuri calculate în funcție de valoarea de inventar și vechimea imobilului.
Noile reguli privind chiria și fondul de locuințe pentru specialiști
O altă noutate adusă de OG nr. 8/2025 privește nivelul maxim al chiriei pentru locuințele ANL. Potrivit actului normativ, aceasta nu poate depăși 30% din venitul mediu net lunar pe membru de familie , dar nici mai mult de 200% din salariul minim net pe economie . Scopul acestei limitări este de a face locuințele ANL accesibile chiar și pentru tinerii aflați la început de carieră, dar și de a preveni abuzurile privind stabilirea chiriei.
Tot prin OG nr. 8/2025 a fost introdusă și posibilitatea ca până la 20% dintre locuințele nou construite prin programele ANL pentru tineri să fie alocate specialiștilor din sănătate . Cu toate acestea, și aceste apartamente vor rămâne în regim de închiriere, fără drept de cumpărare.
În cazul în care aceste locuințe rămân vacante și nu există cereri din partea specialiștilor eligibili, autoritățile locale pot decide revenirea lor la destinația inițială — de regulă, pentru tineri sub 35 de ani. De asemenea, primăriile au obligația să constituie, prin hotărâre, un fond local de locuințe pentru specialiștii din sănătate , conform articolului 22 din Legea ANL.
Amenzi și penalități pentru întârzieri și neconformități
Proiectul de hotărâre mai introduce și un sistem de penalități pentru administratorii fondurilor de locuințe ANL. Dacă o locuință nu este repartizată în termen de 90 de zile de la data predării de către ANL, autoritatea locală trebuie să vireze lunar sumele reprezentând recuperarea investiției către Trezoreria Statului, în contul ANL.
Întârzierea virării sumelor atrage penalități de 0,05% pe zi de întârziere , fără a depăși cuantumul total al datoriei. Calculul penalităților se face pentru fiecare lună de întârziere, începând din ziua imediat următoare expirării termenului de 90 de zile. Aceste măsuri urmăresc să evite blocarea locuințelor neocupate și să asigure folosirea eficientă a fondurilor publice.
În plus, proiectul mai aduce modificări în anexele nr. 16, 24 și 25 ale normelor metodologice, actualizând procedurile privind repartizarea, criteriile de eligibilitate și documentația necesară pentru închirierea locuințelor ANL.
În concluzie, noua lege ANL restrânge dreptul de cumpărare pentru anumite categorii profesionale, dar consolidează destinația socială a locuințelor. Pentru tinerii chiriași rămân valabile condițiile de achiziție, însă pentru personalul medical și didactic apartamentele ANL vor rămâne, definitiv, locuințe de serviciu.