Pensiile magistraților, subiect de sancțiune de la Bruxelles. De ce vom pierde bani din PNRR, conform Ministerului Muncii

Problema pensiilor magistraților a devenit din nou un subiect sensibil la nivel politic și economic, cu implicații directe asupra fondurilor europene destinate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Muncii, Florin Manole, a atras atenția că decizia Curții Constituționale programată pentru 8 octombrie ar putea influența nu doar sistemul de pensii de serviciu, ci și capacitatea statului de a accesa miliarde de euro din finanțările europene.

Potrivit acestuia, dacă legea privind recalcularea și modificarea pensiilor magistraților va fi declarată neconstituțională, România riscă să transmită un „semnal foarte prost” către Comisia Europeană. Într-un moment economic dificil, în care bugetul public depinde parțial de fondurile din PNRR, un astfel de blocaj ar putea avea efecte în lanț: întârzieri în tranșele de plată, penalizări și o reevaluare generală a reformelor promise Bruxelles-ului.

De ce pensiile magistraților blochează PNRR-ul României

În pachetul de reforme asumat prin PNRR, România s-a angajat să reducă inechitățile din sistemul pensiilor de serviciu, adesea denumite „pensii speciale”. Printre condițiile esențiale impuse de Comisia Europeană se află creșterea treptată a vârstei de pensionare, limitarea pensiilor care depășesc veniturile din activitatea profesională și stabilirea unui mecanism de calcul bazat pe contribuție.

Florin Manole a explicat că, până acum, majoritatea categoriilor care beneficiau de pensii speciale – cum sunt funcționarii parlamentari, personalul din aviația civilă sau angajații Curții de Conturi – au intrat deja sub incidența unor modificări legislative aprobate în 2023. Singura categorie care a rămas nerezolvată este cea a magistraților.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

„Legislația actuală este considerată acceptabilă de Comisia Europeană pentru toate celelalte domenii. Ceea ce a rămas de închis la jalonul cu pensii speciale este partea de pensii ale magistraților”, a declarat ministrul.

Dacă decizia Curții Constituționale va invalida actualul proiect, România va trebui să revină rapid cu o nouă formulă legală, astfel încât să nu piardă fondurile aferente reformei sistemului de pensii. Totuși, timpul este limitat, iar Bruxelles-ul urmărește atent respectarea calendarului din PNRR.

Ce prevede proiectul și de ce este controversat

Proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților a fost conceput pentru a aduce aceste venituri în linie cu cerințele europene de echitate și sustenabilitate bugetară. Documentul prevede o creștere graduală a vârstei de pensionare, o ajustare a formulei de calcul bazată pe contribuții și o plafonare a beneficiilor pentru a elimina discrepanțele majore între diferitele categorii de pensionari.

Totuși, numeroase asociații profesionale din sistemul judiciar au criticat public proiectul, argumentând că limitează independența magistraților și încalcă principiul separației puterilor în stat. Aceste contestații au dus la sesizarea Curții Constituționale, care urmează să stabilească dacă legea respectă normele constituționale.

Florin Manole a recunoscut că tema are o încărcătură politică și socială majoră, dar a subliniat că miza depășește cadrul juridic intern: „Dincolo de echitate și de dezbaterea publică, trebuie să luăm în calcul partea financiară. România are nevoie de banii din PNRR. Obiectivul nostru este să nu ratăm niciun jalon, indiferent de decizia Curții.”

Ce urmează pentru Guvern și pentru sistemul de pensii

Dacă legea va trece testul constituțional, Guvernul va putea notifica imediat Comisia Europeană că reforma pensiilor speciale a fost finalizată, deblocând astfel tranșa următoare de fonduri PNRR. În caz contrar, Ministerul Muncii și Ministerul Justiției vor trebui să formuleze rapid un nou proiect, ajustat conform observațiilor CCR, pentru a respecta cerințele de transparență și sustenabilitate.

Reforma pensiilor speciale este una dintre cele mai dificile condiționalități din PNRR, dar și una dintre cele mai importante pentru credibilitatea României în fața Bruxelles-ului. În lipsa unui rezultat clar, riscul este ca alte componente ale planului – digitalizare, infrastructură, energie – să sufere întârzieri din cauza suspendării finanțărilor.

Pentru moment, toate privirile sunt îndreptate către Curtea Constituțională, care va decide dacă legea actuală poate sta în picioare. În funcție de acest verdict, România va ști dacă mai poate accesa fondurile promise sau dacă va fi nevoită să renegocieze un capitol esențial din PNRR.