Telescopul James Webb confirmă teoria lui Einstein de opt ori, într-o singură imagine spectaculoasă

Telescopul spațial James Webb (JWST) a reușit din nou să uimească lumea științifică: o nouă imagine publicată de NASA și ESA arată opt exemple perfecte de lentile gravitaționale, un fenomen prezis de Albert Einstein în urmă cu mai bine de un secol. Aceste formațiuni cosmice rare, cunoscute și sub numele de „inele Einstein”, reprezintă o dovadă strălucitoare a felului în care gravitația poate curba lumina și transforma Universul într-o imensă lupă naturală.

Noua descoperire nu doar că reconfirmă una dintre cele mai importante teorii din fizică – teoria relativității generale –, dar oferă și o fereastră fascinantă către trecutul cosmic, permițând astronomilor să observe galaxii vechi de peste 13 miliarde de ani.

Imaginează-ți că spațiul este o pânză elastică întinsă. Când un obiect uriaș, cum ar fi o galaxie, se află pe această pânză, greutatea sa o deformează. Lumina care trece prin zona curbată își schimbă direcția, creând iluzii optice cosmice. Așa apar arcurile și inelele gravitaționale, numite „inele Einstein”, atunci când o galaxie aflată în fundal este aliniată perfect cu o alta, mai apropiată.

Foto: ESA/Webb, NASA & CSA, G. Gozaliasl, A. Koekemoer, M. Franco

Telescopul James Webb a surprins opt astfel de exemple uimitoare de distorsiuni cosmice, unde lumina unor galaxii îndepărtate a fost amplificată și curbată în cercuri aproape perfecte. Imaginile fac parte din proiectul COSMOS-Web, unul dintre cele mai ample programe de observare realizate cu JWST, care a implicat peste 255 de ore de observații și analiza a peste 42.000 de galaxii.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Printre cele mai spectaculoase forme se numără galaxia COSJ100024+015334, o „bijuterie” cosmică sub forma unui inel aproape complet. Aceasta ne arată cum arăta Universul la doar un miliard de ani după Big Bang, oferind o privire directă în primele etape ale evoluției galaxiilor.

Einstein a prezis existența acestor fenomene în 1915, în teoria sa a relativității generale, dar nu s-a așteptat niciodată ca ele să fie observate cu adevărat. La acea vreme, el considera că sunt prea subtile pentru a fi detectate. Un secol mai târziu, telescopul James Webb i-a oferit o confirmare impresionantă – de opt ori în aceeași imagine.

O privire în adâncul timpului: ce ne arată noile imagini

Fenomenul de lentică gravitațională este mult mai mult decât o curiozitate vizuală. Acesta funcționează ca un instrument științific de neprețuit, care le permite astronomilor să vadă mai departe și mai clar decât oricând.

Atunci când lumina unei galaxii aflate la miliarde de ani-lumină este amplificată de o altă galaxie aflată între ea și noi, cercetătorii pot analiza detalii imposibil de observat altfel: formarea stelelor, structura galaxiilor tinere și chiar distribuția materiei întunecate, o substanță misterioasă care reprezintă 85% din masa Universului, dar care nu emite lumină.

„Aceste inele cosmice sunt ferestre către trecutul Universului”, au declarat cercetătorii implicați în proiect. „Ne arată cum s-au format galaxiile și cum materia întunecată a modelat cosmosul în primele sale etape.”

Telescopul Hubble a identificat anterior câteva exemple de lentile gravitaționale, însă James Webb, cu viziunea sa infraroșie mult mai puternică, a dezvăluit detalii complet invizibile până acum. În noile imagini, se pot distinge structuri de praf cosmic, forma galaxiilor distorsionate și lumina provenită de la stele aflate la miliarde de ani-lumină distanță.

Mai mult, dintre cele peste 400 de posibile inele Einstein descoperite de JWST în doar o singură regiune a cerului, unele sunt complet noi, nemaivăzute niciodată de telescoapele anterioare.

Moștenirea lui Einstein trăiește prin telescopul James Webb

Descoperirea acestor opt lentile gravitaționale simultane este o victorie dublă: confirmă, încă o dată, teoria lui Einstein și demonstrează capacitatea telescopului James Webb de a explora limitele observabile ale Universului.

Pentru comunitatea științifică, aceste rezultate sunt o piatră de hotar. Ele validează atât principiile relativității generale – conform cărora gravitația este o manifestare a curburii spațiu-timpului –, cât și precizia tehnologică a celui mai sofisticat instrument spațial construit vreodată.

„Einstein a avut dreptate, din nou”, a declarat astrofizicianul Hakim Atek de la Institut d’Astrophysique de Paris. „Dar acum, datorită lui James Webb, putem vedea cu ochii noștri cum teoria sa modelează literalmente Universul.”

Pe lângă valoarea științifică, imaginile oferă și o experiență estetică aparte. Inelele luminoase și arcurile delicate par desprinse dintr-un tablou cosmic, unde fizica și arta se întâlnesc în perfecțiunea matematică a spațiului-timpului.

În timp ce astronomii continuă să analizeze datele obținute, se așteaptă ca JWST să descopere și mai multe fenomene similare. Fiecare nouă imagine devine astfel nu doar o confirmare a teoriei lui Einstein, ci și un pas înainte în înțelegerea originii și structurii Universului.

Un secol după ce Einstein a desenat primele ecuații care descriau aceste curbe de lumină, telescopul James Webb i-a transformat teoria într-o realitate vizuală spectaculoasă — dovedind, încă o dată, că știința poate fi cea mai frumoasă formă de artă.