Deschiderea succesiunii la Primărie: pașii pe care trebuie să îi urmezi și actele necesare

Mulți români se confruntă cu întrebarea: ”De unde încep procedura de moștenire – la notar sau la primărie?”. Răspunsul este că, înainte ca notarul să poată elibera certificatul de moștenitor, procedura trebuie pornită de la Primărie. Aici se emit documentele de bază și se face sesizarea către notar, fără ca instituția să aibă, însă, vreun rol în împărțirea bunurilor.

Ce înseamnă deschiderea succesiunii la Primărie și de ce este necesară

Deschiderea succesiunii la Primărie reprezintă primul pas administrativ în procesul de moștenire, însă nu implică stabilirea cotelor sau împărțirea averii.

Primăria nu eliberează certificate de moștenitor – această competență aparține exclusiv notarului public sau, în caz de dispută, instanței de judecată. Rolul administrației locale este, așadar, unul pregătitor.

Aici se eliberează documentele necesare pentru ca notarul să poată continua procedura: certificatele de atestare fiscală, actele de stare civilă ale moștenitorilor și defunctului, precum și sesizarea oficială – cunoscută sub numele de Anexa 24.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Secretarul consiliului local este cel care întocmește această sesizare, prin care îl informează pe notar că trebuie deschisă procedura succesorală.

Procesul de verificare și eliberare a documentelor poate dura până la 30 de zile, iar numai după aceea dosarul complet se poate depune la notar.

Cum se completează cererea pentru deschiderea succesiunii

Primăria pune la dispoziția moștenitorilor un formular tipizat, denumit ”Sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale” sau Anexa 24. Acest document conține datele defunctului – nume complet, CNP, ultimul domiciliu, data decesului – și informațiile moștenitorilor: nume, prenume, adresă, CNP și grad de rudenie.

Scopul cererii este clar: transmiterea sesizării către notarul competent teritorial. La aceasta se atașează copii ale certificatelor de deces, acte de proprietate și documente de identitate.

Un model orientativ de text poate suna astfel:

”Subsemnații, [nume, prenume, CNP, adresă], în calitate de moștenitori prezumtivi ai defunctului [nume complet, CNP, data decesului], vă solicităm să întocmiți sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale și să o transmiteți notarului public competent. Anexăm copii după certificatul de deces, actele de stare civilă și documentele de proprietate ale defunctului.”

Această cerere devine, practic, punctul de pornire al moștenirii și baza pe care notarul va construi dosarul succesoral.

Ce urmează după depunerea actelor la Primărie

După ce Primăria verifică documentele și transmite sesizarea către notar, moștenitorii trebuie să continue procedura la biroul notarial din județul unde defunctul și-a avut ultimul domiciliu.

Un pas important îl reprezintă certificatul de atestare fiscală, emis de direcția de taxe și impozite locale, care confirmă că defunctul nu are datorii la bugetul local. Acesta este obligatoriu pentru dezbaterea succesiunii și are valabilitate limitată, de obicei 30 de zile.

Dacă succesiunea nu este finalizată în termen de doi ani de la deces, moștenitorii pot fi obligați să plătească un impozit suplimentar de 1% din valoarea imobilului moștenit.

În cazurile în care apar neînțelegeri între moștenitori sau bunuri aflate în litigiu, procedura se mută în instanță – Primăria neavând competența de a stabili cine și cât moștenește.

Astfel, deși pare o formalitate, deschiderea succesiunii la Primărie este etapa esențială care dă startul procesului de moștenire și fără de care notarul nu poate emite certificatul final.