Studiu: somnul de proastă calitate îmbătrânește creierul mai repede

Un nou studiu amplu arată că lipsa somnului sau odihna de slabă calitate pot avea efecte vizibile asupra sănătății creierului. Cercetarea, realizată pe peste 27.000 de adulți din Marea Britanie cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani, demonstrează că persoanele cu obiceiuri de somn nesănătoase au creiere care par semnificativ mai „bătrâne” decât vârsta lor reală.

Rezultatele confirmă o legătură deja intuită de mult timp: modul în care dormi joacă un rol esențial în sănătatea ta cognitivă pe termen lung. Chiar și diferențe aparent mici – de un an în vârsta biologică a creierului – pot avea efecte cumulative și pot crește riscul de declin cognitiv sau de boli neurodegenerative.

Un aspect inedit al studiului este modul în care a fost evaluată vârsta biologică a creierului. Folosind tehnici avansate de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) și modele de inteligență artificială, cercetătorii au analizat peste 1.000 de markeri diferiți – de la pierderea de țesut cerebral și subțierea cortexului, până la semne de afectare a vaselor de sânge.

Mai întâi, au instruit algoritmul pe baza unor participanți sănătoși, fără boli majore, pentru a identifica cum arată un proces normal de îmbătrânire cerebrală. Ulterior, modelul a fost aplicat întregului eșantion de studiu. Rezultatul a fost clar: persoanele cu un profil de somn deficitar aveau un decalaj semnificativ între vârsta cronologică și cea cerebrală.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Analiza s-a bazat pe cinci factori cheie de somn: cronotipul (dacă ești „pasăre de noapte” sau „matinal”), durata obișnuită a somnului, prezența insomniei, existența sforăitului și somnolența excesivă din timpul zilei. Cercetătorii au dezvoltat un scor de sănătate a somnului, unde patru sau cinci trăsături pozitive indicau un profil sănătos, două-trei un profil intermediar, iar zero sau una un profil deficitar.

Diferențele au fost notabile: pentru fiecare punct pierdut din scorul de somn sănătos, vârsta creierului creștea cu aproximativ șase luni. În medie, persoanele cu obiceiuri de somn slabe aveau creiere care păreau cu un an mai bătrâne decât vârsta lor reală.

De ce lipsa somnului dăunează creierului

Explicațiile posibile sunt multiple și încă se investighează. O ipoteză majoră se referă la inflamație. Datele obținute din probele de sânge ale participanților au arătat că nivelurile crescute de inflamație explicau aproximativ 10% din legătura dintre somn și îmbătrânirea cerebrală. Inflamația afectează vasele de sânge, accelerează moartea celulelor nervoase și favorizează acumularea de proteine toxice în creier.

Un alt mecanism posibil implică sistemul glimfatic – o rețea internă a creierului responsabilă de eliminarea deșeurilor celulare și a substanțelor nocive. Acest sistem funcționează optim doar în timpul somnului profund. Atunci când somnul este insuficient sau fragmentat, sistemul nu își mai face treaba, lăsând toxinele să se acumuleze.

De asemenea, lipsa somnului crește riscul pentru alte afecțiuni care, la rândul lor, dăunează creierului: diabet de tip 2, obezitate și boli cardiovasculare. Astfel, efectele somnului deficitar se combină cu alți factori de risc, accelerând degradarea cognitivă.

Ce poți face pentru a-ți proteja creierul

Deși îmbătrânirea cerebrală este inevitabilă, viteza cu care se produce poate fi influențată. Vestea bună este că obiceiurile de somn sunt, cel puțin parțial, modificabile. Specialiștii recomandă câteva măsuri simple, dar eficiente:

• Menținerea unui program regulat de somn – culcă-te și trezește-te la aceleași ore zilnic.
• Limitarea cafelei, alcoolului și a expunerii la ecrane înainte de culcare, pentru a favoriza un somn odihnitor.
• Crearea unui mediu potrivit pentru somn – cameră întunecoasă, liniștită și cu o temperatură confortabilă.
• Atenție la durata somnului – 7-8 ore pe noapte sunt considerate optime pentru majoritatea adulților.

Pentru cei care se confruntă cu insomnii frecvente sau tulburări de somn, intervenția medicală este recomandată. Tratamentele cognitive-comportamentale, igiena somnului și, în cazuri severe, medicația, pot contribui la reducerea impactului negativ asupra creierului.

Studiul confirmă că somnul nu este un simplu moment de repaus, ci o parte vitală a sănătății pe termen lung. Obiceiurile tale de somn pot face diferența între un creier care îmbătrânește accelerat și unul care rămâne sănătos mai mult timp. Prioritizarea somnului nu este un lux, ci o investiție esențială în viitorul tău cognitiv.