Astronomii au surprins în premieră nașterea unei planete. Fenomenul unic din spatele descoperirii

Un obiect cosmic de patru ori mai masiv decât Jupiter a fost observat în plin proces de formare, oferind dovezi directe despre modul în care iau naștere planetele gazoase.

AB Aurigae b, un protoplanet situat la 93 de unități astronomice de steaua sa tânără, se află la o distanță de aproximativ trei ori mai mare decât separația dintre Soare și Neptun, scrie Universe Today.

O planetă aflată la început de drum

Descoperirea este spectaculoasă deoarece astronomii au surprins planeta în plin proces de acumulare de masă, un fenomen rar documentat.

Observațiile au fost realizate cu spectrograful MUSE montat pe Very Large Telescope din Chile, în cadrul unei colaborări internaționale conduse de cercetători de la Astrobiology Center din Japonia.

Echipa a identificat emisii de hidrogen alfa provenite din gazul fierbinte care se învârte în jurul planetei, semn clar că aceasta „se hrănește” cu material din discul său circumplanetar.

Un detaliu deosebit al acestor observații este așa-numitul profil „inverse P Cygni”, recunoscut prin faptul că gazul se deplasează către planetă și nu este expulzat.

Acest tipar, întâlnit până acum la stelele tinere aflate în faze intense de acumulare de masă, apare pentru prima dată în mod clar la un protoplanet.

Datele arată gaz în mișcare cu viteze impresionante: aproximativ 100 km/s către observator și 75 km/s în direcția opusă. Combinația acestor deplasări creează semnătura spectrală unică ce confirmă procesul de acreție.

O provocare pentru modelele clasice de formare

AB Aurigae b este remarcabil nu doar prin faptul că se află încă în discul său natal, ci și prin poziția sa îndepărtată față de stea.

Majoritatea planetelor observate direct se formează în goluri curate ale discului protoplanetar, dar această descoperire arată o planetă prinsă în plin proces de alimentare din mediul înconjurător.

Vârsta sistemului este estimată la doar două milioane de ani, ceea ce oferă o imagine rară asupra etapelor incipiente ale formării planetare.

Distanța mare față de stea sugerează că AB Aurigae b s-a format prin colaps gravitațional rapid al unor regiuni dense din disc, diferit de procesul de acreție nucleară care a dat naștere planetelor gazoase din Sistemul Solar, precum Jupiter și Saturn.

Descoperirea are implicații majore pentru înțelegerea proceselor de formare planetară. Observarea emisiilor de hidrogen constituie o dovadă directă că planetele gigantice pot continua să acumuleze masă chiar și în stadiile timpurii ale dezvoltării lor.

Discul circumplanetar acționează ca un canal prin care materialul din discul protoplanetar principal ajunge pe suprafața planetei.

Astronomii consideră că aceasta este doar prima etapă într-o nouă eră de cercetare. Viitoarele observații vor încerca să distingă cât din lumina detectată provine direct de la planetă și cât reprezintă radiație reemisă de materialul înconjurător.

De asemenea, studiul altor stele tinere ar putea confirma dacă procesul observat la AB Aurigae b este o regulă sau o excepție.