Cum au explodat bursele copiilor din România, ca acum să se prăbușească. În trei ani au crescut de la 4% dintre elevi la 62%

În numai trei ani, România a trecut de la un sistem de burse școlare aproape simbolic la o adevărată explozie a cheltuielilor bugetare , pentru ca acum să revină la tăieri masive. Premierul Ilie Bolojan justifică măsurile de reducere prin nevoia de echilibrare a finanțelor publice, arătând că „doar dobânzile la credite ar fi putut finanța o autostradă spre Moldova într-un an”. Explicațiile sale scot în evidență o problemă de fond: expansiunea accelerată și lipsită de sustenabilitate a burselor , urmată de o retragere bruscă, cu impact direct asupra a peste un milion de elevi.

Cum s-a ajuns de la 4% la 62% dintre elevi cu bursă

În 2021, sistemul de burse școlare acoperea aproximativ 4% dintre elevi , iar cheltuielile totale erau de 200 de milioane de lei (circa 40 de milioane de euro). Părea un program modest, destinat celor cu performanțe sau cu situații sociale dificile.

Doar trei ani mai târziu, în 2024, 62% dintre elevii României – adică 1,4 milioane de copii – beneficiau de burse , iar nota de plată pentru stat a urcat la aproape un miliard de euro (4,7 miliarde lei). În loc să scadă odată cu numărul de elevi din sistem, ponderea beneficiarilor a explodat. Bolojan a descris situația ca fiind „aberantă”, explicând că s-a ajuns inclusiv la burse plătite pe perioada vacanței de vară , ceea ce nu se întâmplă în nicio altă țară europeană.

Creșterea de 25 de ori a bugetului destinat burselor într-un interval atât de scurt a pus presiune uriașă pe finanțele publice, în condițiile în care România nu se află pe excedent bugetar și se împrumută constant pentru a-și acoperi cheltuielile curente.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

De ce s-a decis reducerea burselor

Guvernul condus de Ilie Bolojan a introdus un pachet de măsuri prin care se reduc atât bursele, cât și unele beneficii acordate cadrelor didactice . În paralel, aproximativ 15.000 de posturi plătite cu ora și 10.000 de degrevări pentru directori și inspectori au fost tăiate sau modificate, pentru a obliga profesorii cu funcții de conducere să predea mai multe ore.

Premierul susține că măsurile aduc economii estimate la 4-5 miliarde de lei anual , bani care altfel ar fi mers pe dobânzi la creditele contractate pentru acoperirea acestor cheltuieli. „Doar dobânzile plătite ar fi însemnat o autostradă spre Moldova în fiecare an”, a spus Bolojan, sugerând că resursele limitate trebuie orientate spre investiții cu impact pe termen lung.

Impactul asupra elevilor și întrebările rămase

Reducerea burselor vine într-un moment dificil pentru mulți elevi și familiile lor. Pentru unii, acestea reprezentau o sursă importantă de sprijin financiar , mai ales în mediile defavorizate. Criticii spun că măsura lovește în motivația școlară și în egalitatea de șanse, mai ales acolo unde bursele sociale completau lipsurile din gospodării.

Pe de altă parte, susținătorii tăierilor atrag atenția că sistemul devenise nesustenabil și risca să submineze încrederea contribuabililor în buna gestionare a banilor publici. Dincolo de explicațiile guvernului, realitatea este că România se confruntă cu o dilemă clasică: cum să echilibreze nevoia de sprijin imediat pentru educație cu necesitatea de investiții structurale pe termen lung .