De ce ANAF merită desființat, înlocuit sau privatizat. Avertismentul de la Guvern care confirmă ce știai despre Fiscul anului 2025

De mai bine de un deceniu, discuțiile despre performanța Agenției Naționale de Administrare Fiscală au devenit o constantă în spațiul public. În 2025, criticile ating un nou nivel, după ce Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, a catalogat actuala structură a ANAF drept „nefuncțională”. Ideea unei schimbări radicale, care ar putea merge până la desființare și reconstrucție pe baze complet noi, nu mai pare o simplă ipoteză, ci o opțiune luată serios în calcul la nivel guvernamental.

Declarațiile lui Dumitru nu sunt izolate, ele vin pe fondul unor nemulțumiri constante legate de modul în care România reușește să colecteze veniturile bugetare. Într-o Europă unde media colectării fiscale este net superioară, țara noastră rămâne în coada clasamentului, cu un decalaj greu de acoperit prin ajustări superficiale.

Argumentul radical: modelul Greciei

Unul dintre exemplele aduse în discuție de consilierul premierului este cel al Greciei, o țară aflată în criză severă în urmă cu un deceniu și jumătate. Pentru a-și rezolva problemele de colectare, Grecia a luat o decizie extremă: a desființat vechea autoritate fiscală și a creat o nouă instituție, independentă de guvern, cu obiective clare și măsurabile. Rezultatul a fost o creștere semnificativă a veniturilor, de aproximativ 10 puncte procentuale din PIB.

Diferența majoră, potrivit lui Dumitru, a fost modul în care noua structură a fost organizată. Transparența a devenit o regulă, cu raportări lunare privind sumele colectate și obiectivele îndeplinite. Acest tip de responsabilizare, spune el, lipsește complet în prezent în România, unde ANAF continuă să funcționeze după reguli birocratice învechite.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Pe scurt, mesajul este că o simplă cosmetizare nu ar aduce schimbări reale, iar o restructurare radicală, inclusiv varianta privatizării sau a înlocuirii instituției, ar putea fi soluția necesară.

Poziția Ministerului de Finanțe: schimbarea vine din interior

În contrast cu aceste opinii, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare susține că ANAF a intrat deja pe un drum de reformă și că rezultatele încep să se vadă. Potrivit lui, cel de-al doilea pachet fiscal adoptat recent adresează probleme structurale legate de insolvențe, de combaterea evaziunii și de tratamentul aplicat contribuabililor. De asemenea, Nazare a subliniat că, în ultimele luni, colectările au depășit planurile stabilite, semn că instituția își schimbă atitudinea.

Ministrul a punctat că obiectivul final este digitalizarea completă până în 2026, un proces asumat prin PNRR. Această direcție ar transforma radical modul în care funcționează Fiscul, dar necesită timp, resurse și continuitate politică. Cu alte cuvinte, în viziunea sa, ANAF poate fi reformat din interior, fără a fi nevoie de desființare.

O instituție între două viziuni

Discuția despre viitorul ANAF arată o ruptură clară între două abordări: cea radicală, care propune reconstrucția instituției după modelul Greciei, și cea graduală, axată pe modernizarea treptată prin digitalizare și ajustări legislative. Ambele au argumente solide, dar adevărata miză rămâne eficiența: cât de repede poate România să aducă veniturile la nivelul necesar pentru a susține cheltuielile publice.

Pentru contribuabilul obișnuit, disputa se traduce printr-o singură întrebare esențială: va deveni ANAF o instituție transparentă, eficientă și predictibilă, sau va continua să fie percepută drept un mecanism greoi, cu rezultate modeste? Răspunsul depinde de deciziile politice care se vor lua în următorii ani, dar și de presiunea publică pentru schimbare.