Avertismentul pentru toți pensionarii din sistemul actual. De ce nu este sustenabil și realitatea sumbră nu e doar în România
Problema sustenabilității sistemelor de pensii nu mai este doar un subiect de dezbatere națională, ci una europeană. Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) a publicat recent date îngrijorătoare: unul din cinci europeni riscă să trăiască în sărăcie la vârsta pensionării. Situația este și mai gravă pentru femei, care au un risc cu 30% mai mare de a se confrunta cu lipsuri materiale după retragerea din activitate.
România, ca și alte state din regiune, se confruntă cu un cumul de factori care fragilizează actualul sistem: scăderea natalității, creșterea speranței de viață și raportul tot mai dezechilibrat între numărul de angajați și cel al pensionarilor. Estimările arată că în următorii 40 de ani vor exista doar 1,5 angajați pentru fiecare pensionar, ceea ce va pune presiuni imense pe bugetele publice.
De ce sistemul actual nu rezistă pe termen lung
Sistemele publice de pensii, construite pe principiul solidarității între generații, depind de un echilibru fragil: contribuțiile celor care muncesc trebuie să susțină pensiile celor retrași din activitate. Atunci când numărul angajaților scade, iar cel al pensionarilor crește, balanța devine nesustenabilă.
Europa se află deja în acest scenariu. Creșterea speranței de viață înseamnă mai mulți ani de plată a pensiilor, în timp ce rata scăzută a natalității reduce baza de contribuabili. În plus, migrația forței de muncă dinspre estul către vestul continentului slăbește și mai mult sistemele din țările afectate, cum este România.
Deja unele guverne au fost forțate să ia măsuri nepopulare, precum creșterea vârstei de pensionare sau modificarea formulei de calcul. Însă EIOPA avertizează că fără soluții alternative și mai radicale, sistemele publice nu vor putea acoperi nevoile viitorilor pensionari.
Modele și soluții alternative
Țările nordice sunt date ca exemplu de bună practică, datorită modelului mixt: pensii de stat combinate cu fonduri ocupaționale și scheme private de economisire. În Suedia, spre exemplu, fondurile de pensii ocupaționale au ajuns la o valoare de 516 miliarde de euro, adică 92% din PIB, deși populația este de opt ori mai mică decât cea a Germaniei.
EIOPA recomandă extinderea modelelor în care angajații sunt automat incluși în fonduri de pensii, cu posibilitatea de a renunța doar printr-o decizie conștientă. Experiența din Italia, Polonia sau Marea Britanie arată că acest sistem crește semnificativ economiile pentru bătrânețe. În plus, soluția ar trebui să fie disponibilă și pentru lucrătorii temporari sau cei pe cont propriu, care în prezent sunt mai puțin protejați.
Totuși, tema rămâne una extrem de sensibilă politic. Reformele propuse întâmpină opoziție din partea sindicatelor și a unor formațiuni politice, pentru care modificările în domeniul pensiilor înseamnă pierderea sprijinului popular.
O realitate care nu poate fi ignorată
Mesajul transmis de EIOPA este clar: sistemul actual al pensiilor, bazat exclusiv pe contribuțiile publice, nu mai este sustenabil. Pentru milioane de europeni, inclusiv români, viitorul financiar la vârsta pensionării este incert.
Reformele, chiar dacă dificile, devin inevitabile. Fără o schimbare de paradigmă, riscul ca generațiile viitoare să se confrunte cu sărăcia la bătrânețe este extrem de ridicat. În acest context, fiecare stat trebuie să își asume responsabilitatea de a construi un sistem mixt, echilibrat, care să ofere siguranță financiară și stabilitate pe termen lung.