Amenzi de un milion de lei în România pentru angajații la negru. Noi detalii despre lupta împotriva evaziunii fiscale

Guvernul lucrează la un pachet legislativ care ridică drastic miza pentru angajatorii care folosesc munca nedeclarată: sancțiuni între 40.000 și 1.000.000 de lei, alături de dotarea inspectorilor de muncă cu camere purtate pe corp pentru a documenta controalele. Schimbarea ar înlocui plafonul actual de 200.000 de lei, considerat insuficient în fața fenomenului care erodează protecția lucrătorilor, concurența loială și veniturile fiscale. 

Dacă măsurile intră în vigoare, ar însemna o reașezare a riscului economic pentru companiile care „optimizează” prin nedeclarare sau subdeclarare. În prezent, chiar și cazuri cu sute de persoane găsite fără forme corecte pot ajunge la amenzi agregate mult sub prejudiciul real, tocmai din cauza plafonărilor. 

Ce propune statul, concret, în 2025

Proiectul anunțat la final de august 2025 prevede creșterea intervalului de amendă până la 1.000.000 de lei pentru munca nedeclarată și elimină efectul plafonului care „topește” nota de plată atunci când sunt depistate multe persoane afectate. În paralel, inspectorii ITM ar urma să folosească body-cam-uri în controale, cu păstrarea înregistrărilor pentru minimum șase luni, pentru probă și trasabilitate. 

Contextul acestor modificări ține de o realitate repetată în ultimii ani: scheme de folosire a muncii nedeclarate în forme diverse, de la lipsa totală a contractului, la neînregistrarea contractelor în Revisal ori depășirea orelor pe part-time. Regimul actual sancționează fiecare faptă, dar cu un plafon total de 200.000 de lei per categorie, ceea ce diluează efectul descurajator în dosarele mari. 

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

De ce plafonul actual lasă breșe și cum s-a ajuns aici

Un caz de referință a fost controlul ITM București la o firmă de pază, unde au fost identificate 623 de persoane în diverse forme de muncă neregulată; valoarea sancțiunilor a fost limitată de plafon, deși, la un calcul „aritmetic”, amenzile per persoană ar fi depășit cu mult suma aplicată. 

Pe latura normativă, OUG 53/2017 a adus pentru prima dată o definire clară a muncii nedeclarate și a extins sfera faptelor sancționabile. Tot atunci a fost abrogată incriminarea penală pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără contract, ceea ce a mutat accentul pe răspunderea contravențională și pe colaborarea ITM–ANAF pentru recuperarea taxelor aferente. 

În plus, obligația de a înregistra și transmite elementele contractului în registrul electronic al salariaților (Revisal) rămâne un punct critic de conformare; nerespectarea termenelor și a transmiterii datelor supraalimentează zona „gri” a subdeclarării. 

Ce riscă angajatorii și ce poți face ca angajat

Dacă proiectul devine lege, riscul financiar crește substanțial pentru companiile care folosesc muncă nedeclarată sau nesemnalată corect în Revisal. Chiar și în regimul actual, primirea la muncă fără contract se sancționează cu 20.000 de lei per persoană, iar folosirea part-time-ului cu depășirea duratei din contract atrage 10.000–15.000 de lei per persoană, însă fără a depăși, pe ansamblu, 200.000 de lei. Noul cadru ar „sparge” acest tavan. 

Ca angajat, îți protejezi cel mai bine drepturile verificând dacă ai contract individual semnat înainte de începerea activității, dacă elementele lui apar în Revisal și dacă programul efectiv respectă, la zi, contractul. Cere în scris clarificări când ți se solicită ore peste part-time sau când ești chemat la muncă înainte de semnare ori fără transmiterea datelor în registru; obligația de transmitere în Revisal este fermă, iar orice abatere lasă urme. Dacă identifici nereguli, documentează-le și sesizează ITM, iar în paralel solicită consultanță juridică pentru recuperarea drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente.