Trump pune taxă de 100.000 $ pentru viza de muncă H-1B și anunță „viza de aur” de 1 milion de dolari

Administrația de la Washington pregătește o schimbare majoră în politica de imigrație pentru muncă: o taxă de 100.000 de dolari pentru fiecare cerere de viză H-1B, unul dintre principalele instrumente prin care companiile americane aduc specialiști străini în domenii precum IT, inginerie sau cercetare. În paralel, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv pentru o „viza de aur” – un permis special de ședere care ar putea fi obținut în schimbul unei contribuții de 1 milion de dolari, adresat străinilor cu „calități excepționale”.

Ce prevede noua taxă și de ce contează

Potrivit informațiilor făcute publice, taxa de 100.000 de dolari s-ar aplica la depunerea cererii de viză H-1B, nu după aprobare. Cu alte cuvinte, costul ar apărea din start în calculul companiilor care intenționează să recruteze experți din afara SUA. Măsura ar schimba radical economia programului H-1B, unde până acum taxele administrative erau de ordinul miilor de dolari, nu al sutelor de mii.

Argumentul declarat al Casei Albe este că piața americană a muncii trebuie prioritizată pentru cetățeni, iar companiile nu ar trebui să folosească H-1B pentru a „ieftini” forța de muncă calificată. În oglindă, criticii avertizează că taxa ar funcționa ca o barieră prohibitivă, cu efect imediat asupra startup-urilor și firmelor medii care nu pot susține astfel de costuri, lăsând avantajul corporațiilor cu bugete foarte mari.

Ce este viza H-1B și cine ar fi afectat

H-1B este o viză de muncă temporară, acordată specialiștilor cu înaltă calificare (de la ingineri software și cercetători, la medici și profesori). Permisul se acordă, de regulă, pentru trei ani, cu posibilitatea de prelungire până la șase ani, și presupune un sponsor – angajatorul american. Anual, cererea este mult peste ofertă, motiv pentru care alocarea se face, în mare parte, printr-un sistem de selecție (lotterie).

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În ultimii ani, o proporție semnificativă a vizelor aprobate a revenit cetățenilor indieni, urmați de candidați din China și alte țări cu ecosisteme tehnologice puternice. Un cost suplimentar de 100.000 de dolari per aplicație ar putea schimba profilul companiilor care depun și ar reduce drastic numărul aplicanților, mai ales acolo unde salariile oferite nu justifică o astfel de cheltuială inițială.

„Viza de aur” de 1 milion de dolari: ce știm până acum

Pe lângă taxa pentru H-1B, președintele a anunțat crearea unei „vizei de aur” – un nou tip de permis de ședere care ar permite intrarea și munca în SUA în schimbul unei contribuții de 1 milion de dolari. Ținta declarată: atragerea de talente și capital într-un format simplificat, separat de cotele și loteriile din programele existente.

Detaliile tehnice – criterii, durată, drepturi, traseu către rezidență permanentă – nu sunt încă pe deplin clarificate public. Este de așteptat ca schema să fie poziționată pentru persoane cu „calități excepționale” sau investiții substanțiale, însă rămân întrebări legale și constituționale despre temeiul și limitele ordinului executiv, respectiv ce poate fi făcut prin decret prezidențial și ce ar necesita acțiune legislativă în Congres.

În paralel, președintele a anunțat o „viză de aur” obținută contra 1 milion $, un permis special de ședere pentru străini cu calități excepționale, măsuri care vor stârni contestări legale și vor avea impact major asupra industriei tech.

Impactul asupra industriei tech și posibile reacții

Sectorul tehnologic american – de la giganți până la startup-uri – s-a bazat de ani buni pe H-1B pentru a acoperi rapid roluri în care oferta locală e insuficientă. O taxă de 100.000 de dolari ar putea descuraja inovația în companiile mici, ar încetini recrutările și ar împinge proiecte către centre din afara SUA. În același timp, companiile mari ar putea absorbi costul, ceea ce ar crea o asimetrie competitivă suplimentară pe piața muncii.

Sunt de așteptat contestații în instanță, pe două fronturi: (1) legalitatea impunerii unei taxe de asemenea nivel prin măsuri administrative și (2) compatibilitatea cu principiul tratamentului egal și cu obligațiile internaționale. Organizațiile de profil, de la asociații ale companiilor IT la grupuri pentru drepturile imigranților, vor cere probabil clarificări și perioade de tranziție, dacă nu chiar retragerea sau modificarea substanțială a propunerii.

Ce urmează

În plan procedural, urmează detalierea oficială a mecanismului pentru taxa H-1B și normele de implementare pentru „viza de aur”. În paralel, Congresul și instanțele pot influența calendarul sau chiar soarta finală a acestor măsuri. Până atunci, companiile care depind de recrutarea internațională vor evalua scenarii alternative: relocarea unor roluri, extinderea echipelor offshore sau migrarea spre alte tipuri de vize.

Indiferent de deznodământ, semnalul politic este clar: migrația pentru muncă reintră în centru, cu accente naționaliste în zona H-1B și cu o poartă premium pentru cei dispuși să plătească sume foarte mari. Cum și dacă aceste direcții vor stimula economia sau, dimpotrivă, vor eroda competitivitatea pe termen mediu, rămâne o dezbatere deschisă.