Pot cumpăra un apartament doar pe numele meu dacă sunt căsătorit? Regula oficială
Pentru mulți români, achiziția unei locuințe este cel mai important pas financiar din viață. Însă atunci când vine vorba de căsătorie, întrebările despre cine este, de fapt, proprietarul legal al unui apartament cumpărat pe numele unuia dintre soți sunt extrem de frecvente. Nu puțini apelează la avocați pentru a lămuri aceste dileme, iar internetul abundă de discuții pe această temă.
Ce spune legea despre cumpărarea unei locuințe în timpul căsătoriei
Recent, avocata Gabriela Ursărescu a clarificat public situația, după ce a primit întrebarea directă: poți cumpăra un apartament doar pe numele tău dacă ești căsătorit? Potrivit avocatei, răspunsul este afirmativ, dar cu o nuanță esențială:
„Da, puteți cumpăra un apartament pe numele dumneavoastră dacă sunteți căsătorit(ă), însă în funcție de regimul matrimonial ales la încheierea căsătoriei sau pe parcurs, dacă s-a făcut ceva de genul, sunteți amândoi proprietari chiar dacă doar dumneavoastră achiziționați un apartament și chiar dacă doar dumneavoastră figurați pe actul de proprietate. Regimul matrimonial se verifică de către notar din oficiu. Însă, dacă aveți regimul separației de bunuri, atunci va fi doar bun propriu. În funcție de regimul matrimonial ales, poate fi bun comun sau bun propriu”, a explicat aceasta.
Cu alte cuvinte, faptul că doar unul dintre soți apare în actele de proprietate nu înseamnă automat că imobilul îi aparține exclusiv. În cazul unui divorț, apartamentul cumpărat în timpul căsătoriei se împarte de regulă pe jumătate, dacă nu există un contract de separație de bunuri.
Regimurile matrimoniale în Codul Civil
Legea prevede trei regimuri matrimoniale posibile, fiecare cu implicații diferite asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei:
1. Comunitatea legală
Este regimul standard, aplicabil dacă soții nu aleg altceva la căsătorie. În acest caz, toate bunurile dobândite după încheierea căsătoriei sunt considerate bunuri comune, indiferent pe numele cui au fost achiziționate. Prin urmare, un apartament cumpărat de unul dintre soți este, în fapt, al ambilor.
2. Separarea de bunuri
Acest regim se stabilește prin convenție matrimonială, în fața notarului, fie la momentul căsătoriei, fie ulterior. Dacă soții optează pentru separația de bunuri, fiecare are proprietate exclusivă asupra bunurilor pe care le achiziționează pe numele său. În acest scenariu, apartamentul cumpărat de unul dintre soți rămâne strict al acestuia și nu se împarte la divorț.
3. Comunitatea convențională
Este un regim personalizat, stabilit prin contract, care poate extinde sau restrânge regulile comunității legale. De exemplu, soții pot decide ca anumite bunuri să fie comune, iar altele să rămână proprietate individuală.
În concluzie, poți cumpăra un apartament doar pe numele tău, chiar dacă ești căsătorit, însă ceea ce contează cu adevărat este regimul matrimonial ales. Dacă este comunitatea legală, imobilul se consideră bun comun, indiferent de cine figurează în acte. Dacă există separație de bunuri, atunci apartamentul este exclusiv al soțului care l-a achiziționat.
De aceea, la semnarea actelor, notarul verifică întotdeauna regimul matrimonial, pentru a se stabili clar drepturile de proprietate. În lipsa unei convenții speciale, regula de bază este simplă: ce se cumpără în timpul căsătoriei aparține amândurora.