Nivelul scăzut de literație crește vulnerabilitatea la dezinformare și manipulare. Ce spun sociologii

În România, lipsa unei literații solide nu se vede doar atunci când un adult completează un formular sau citește prospectul unui medicament. Consecințele sunt mult mai profunde: modul în care oamenii interpretează știrile, reacționează la mesajele din mass-media sau decid în viața de zi cu zi este direct influențat de capacitatea de a citi cu înțelegere.

Un interviu amplu, pentru Adevarul, cu socioloaga Valentina Marinescu, profesoară la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, arată cum această vulnerabilitate se transformă într-o poartă deschisă pentru dezinformare și manipulare.

România rămâne una dintre țările europene cu un nivel ridicat de analfabetism funcțional. Deși accesul la internet este larg răspândit, lectura atentă și gândirea critică lipsesc adesea. O citire superficială a mesajelor, dublată de o lipsă a dialogului real, favorizează interpretări greșite și creează bule informaționale care fragmentează societatea.

Emoțiile înlocuiesc rațiunea în fața mesajelor publice

Valentina Marinescu subliniază că procesul de comunicare nu înseamnă doar transmiterea unui mesaj, ci și negocierea sensului său. Atunci când un adult nu are competențe de literație, decodificarea mesajului se face parțial, iar semnificația se pierde. În lipsa unui raționament bazat pe cunoștințe, oamenii se raportează la componenta emoțională. De aceea mass-media recurge la imagini șocante, culori puternice și titluri alarmiste pentru a atrage atenția.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Această înțelegere limitată influențează deciziile personale. Dacă mesajul nu e pe deplin clar, oamenii caută confirmare la prieteni, colegi sau vecini, ceea ce întărește bulele informaționale. Comunicarea interpersonală cântărește uneori mai mult decât sursa inițială, iar emoțiile devin principalul criteriu de orientare. Astfel, zvonurile și teoriile conspiraționiste își găsesc rapid adepți, de la subiecte precum vaccinarea până la conflicte internaționale.

Rolul familiei, al școlii și declinul dialogului

Profesorul Marinescu atrage atenția asupra rolului esențial al familiei și al școlii în formarea abilităților de literație. În multe gospodării, biblioteca a dispărut, iar circulația ziarelor sau a cărților este tot mai rară. Internetul a devenit principala sursă de informații, dar funcționează prin algoritmi care filtrează conținutul și pot crea o realitate parțială.

La fel de grav este faptul că nu există o cultură a dialogului. În familie, dezbaterile sunt rare, iar în școală doar câteva cercuri de discuție mai încurajează negocierea de idei. Lipsa argumentării critice duce la decizii luate „de sus în jos”, fără participare reală. Fiecare comunitate rămâne o bulă informațională, cu valori și mesaje proprii, greu de penetrat. Această izolare explică de ce anumite teorii conspiraționiste se răspândesc rapid și devin greu de combătut.

Presa între responsabilitate și presiunea publicului

Analfabetismul funcțional afectează și mass-media. Dispariția treptată a presei tipărite a redus spațiul pentru analize detaliate, în timp ce publicul, avid de informații rapide, preferă titluri scurte și imagini spectaculoase. Dependente de publicitate, multe redacții livrează conținut simplificat și emoțional, alimentând cercul vicios al superficialității.

În acest context, jurnalistul are o responsabilitate dublă. Pe de o parte, trebuie să explice clar și echilibrat evenimentele, ținând cont de un public cu niveluri diferite de înțelegere. Pe de altă parte, trebuie să stimuleze gândirea critică, oferind argumente și context. Sociologa dă exemplul marilor dezbateri științifice, precum disputa dintre Einstein și Bohr, pentru a arăta cât de important este dialogul argumentat. În România, asemenea dezbateri sunt rare, iar spațiul public devine tot mai fragmentat.

Educația media și digitală ar putea fi soluții pe termen lung. Valentina Marinescu propune ateliere și cercuri de discuții în școli, dar și revitalizarea bibliotecilor, transformându-le în spații prietenoase, accesibile și interactive. Prețul ridicat al cărților și lipsa unor centre comunitare atractive descurajează lectura, mai ales în rândul adulților. În același timp, copiii trebuie încurajați să devină creatori, nu doar consumatori de informație, pentru a-și dezvolta gândirea critică.

Ridicarea nivelului de literație nu este doar o chestiune culturală, ci una de supraviețuire democratică. O societate în care oamenii citesc și înțeleg textele nu este ușor de manipulat. Fără această bază, însă, emoțiile continuă să domine rațiunea, iar manipularea devine inevitabilă.