Leul românesc, un pic mai valoros din motive care nu au legătură cu România. Aprecierea a ignorat inflația
Deși economia României traversează o perioadă marcată de inflație ridicată și prognoze pesimiste privind creșterea PIB, leul a reușit să se aprecieze ușor față de euro. Evoluția pare paradoxală, având în vedere că prețurile au crescut cu aproape 10% într-un singur an, iar perspectivele pentru finalul lui 2025 nu sunt deloc optimiste. Totuși, explicația nu ține de factorii interni, ci de turbulențele economice și politice din Europa, care au slăbit moneda unică.
Astfel, într-o ședință agitată pe piața valutară, euro a scăzut de la 5,0733 lei la 5,0707 lei, cu fluctuații în intervalul 5,070 – 5,078 lei. În paralel, dolarul american s-a întărit, urcând de la 4,3297 lei la 4,3397 lei, în timp ce francul elvețian și lira sterlină au înregistrat scăderi ușoare. Această dinamică arată clar că leul nu s-a apreciat pe baza unor performanțe economice interne, ci mai degrabă pe seama vulnerabilităților din zona euro.
Inflația ridicată nu a afectat imediat cursul
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că între august 2024 și august 2025, prețurile de consum au crescut cu 9,9%, în urcare față de 7,8% în perioada anterioară. Comparativ cu decembrie 2024, rata anuală a inflației se ridică acum la 8,1%. Comisia Națională de Prognoză estimează o inflație de aproape 9% până la finalul anului, iar analiștii BCR Erste consideră că nivelul ar putea urca spre 9,7%.
În mod normal, o asemenea situație ar fi pus presiune pe moneda națională, însă deprecierea euro a schimbat balanța. Practic, leul a câștigat teren doar pentru că moneda unică europeană a slăbit, nu pentru că economia României ar fi dat semne de stabilitate. În plus, creșterea inflației a dus și la ajustări privind estimările de PIB, coborâte la doar 0,6% pentru acest an, față de 1,5% cât se anticipa anterior.
Contextul internațional a făcut diferența
Factorul declanșator al deprecierii euro vine din Franța, unde premierul Sebastien Lecornu s-a confruntat deja cu ample proteste sociale, ceea ce a amplificat tensiunile politice din zona euro. În paralel, investitorii globali privesc cu atenție datele privind inflația din SUA și deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale, evenimente care influențează direct cursurile valutare.
În regiune, evoluțiile au fost amestecate: zlotul polonez a slăbit, în timp ce forintul maghiar s-a întărit. Aceste mișcări confirmă faptul că presiunile vin în principal din exterior și afectează toate monedele emergente. România, chiar cu o inflație de aproape 10%, nu a fost o excepție, iar leul s-a sprijinit conjunctural pe vulnerabilitatea euro.
Pe piețele internaționale, aurul și criptomonedele continuă să atragă interesul investitorilor. Deși prețul unciei de aur a coborât ușor sub recordul recent, perspectivele rămân optimiste, cu estimări care duc metalul prețios spre pragul de 4.000 de dolari. Bitcoin și ether au înregistrat la rândul lor creșteri consistente, confirmând apetitul pieței pentru active alternative.