Noua metodă prin care românii rămân fără bani pe card. Comisar-șef Sorin Stanică explică cum golesc escrocii conturile
Românii se confruntă tot mai des cu fraude telefonice ingenioase, iar metodele folosite de infractori evoluează constant. Fie că se prezintă ca angajați ai unei bănci sau pretind că sunt polițiști, escrocii știu cum să profite de emoția și vulnerabilitatea victimelor. Specialiștii atrag atenția că aceste capcane pot duce la pierderea tuturor economiilor și că prevenția este singura armă reală împotriva lor.
Cum începe înșelătoria: apelul fals din partea „băncii”
Primul contact al victimelor cu infractorii este, de cele mai multe ori, un apel telefonic. Escrocii se prezintă drept reprezentanți ai băncii și pun presiune anunțând existența unei probleme urgente.
„Sunt de la bancă și cineva vrea să vă facă un credit!”, așa sună începutul unei fraude care poate lăsa conturile goale.
Sub imperiul fricii, oamenii sunt determinați să răspundă la întrebări tot mai personale, legate de sumele deținute în conturi sau de datele de acces.
„Chiar și eu am fost vizat cu un apel, am primit un astfel de apel. Emoția e firească, dar de acolo încep întrebările tot mai personale: câți bani aveți în cont, ce date puteți oferi”, a povestit comisarul-șef Sorin Stănică, de la Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității.
Escrocii joacă rolul polițistului și invocă „contul securizat” la BNR
Odată ce victima ezită sau cere lămuriri, apelul este preluat de un așa-zis polițist. Acesta se folosește de autoritatea pe care uniforma o inspiră pentru a convinge persoana să-și transfere banii într-un cont „securizat”. În realitate, contul aparține chiar infractorilor.
Această strategie este extrem de periculoasă pentru că le dă escrocilor acces direct la economiile oamenilor, sub pretextul că îi protejează.
Capcana bancomatelor de criptomonede
Noua metodă care face ravagii în rândul victimelor este legată de ATM-urile pentru criptomonede. Infractorii îndeamnă oamenii să depună bani la aceste bancomate, sub pretextul securizării sumelor.
„Oamenii depun bani crezând că îi securizează, dar în realitate cumpără criptomonede în contul autorului. În acel moment, banii sunt 99% pierduți”, avertizează comisarul-șef.
Odată finalizată tranzacția, recuperarea sumelor devine aproape imposibilă.
Recuperarea banilor: o misiune dificilă
Șansele de a recupera fondurile depind mult de modul în care acestea au fost sustrase. Dacă este vorba despre transferuri către bancomatele de criptomonede, perspectivele sunt extrem de reduse. Totuși, în cazul tranzacțiilor frauduloase realizate direct pe card, intervenția rapidă poate salva situația.
„Este crucial să ne adresăm imediat băncii pentru a bloca tranzacția, apoi poliției”, explică Sorin Stănică.
Spoofing-ul – arma preferată a escrocilor
Fraudele actuale se bazează pe o tehnică periculoasă numită spoofing. Aceasta permite modificarea numărului afișat pe ecran, astfel încât victima să creadă că apelul vine chiar de la banca sa.
„Cea mai bună soluție este să închidem apelul și să revenim noi la banca sau instituția respectivă, folosind numărul oficial”, recomandă comisarul-șef.
Două reguli simple pentru a nu deveni victimă
Specialiștii în siguranță cibernetică subliniază două principii esențiale: încredere zero și verificare.
„Dacă într-adevăr există o problemă, banca ne va confirma atunci când o sunăm noi direct. Cuvintele cheie sunt: încredere zero și verificare”, punctează Stănică.
Pe lângă șansele de recuperare a banilor, raportarea promptă a apelurilor suspecte joacă un rol crucial în investigarea rețelelor criminale.
„Orice informație contează, pentru că poate fi coroborată cu alte dosare și poate duce la identificarea autorilor”, a conchis comisarul-șef Sorin Stănică.