Ex-președintele Bolsonaro, condamnat la 27 de ani de închisoare de justiția braziliană. SUA amenință cu represalii
Fostul șef de stat brazilian Jair Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani și trei luni de închisoare pentru tentativă de lovitură de stat, la capătul unui proces catalogat drept istoric. Potrivit informațiilor prezentate în instanță, decizia Curții Supreme a venit cu patru voturi pentru și unul împotrivă, marcând unul dintre cele mai dure verdicte pronunțate împotriva unui lider latino-american după părăsirea funcției.
Judecătorii au reținut în sarcina fostului președinte (mandat 2019–2022) calitatea de șef al unei „organizații criminale” care ar fi conspirat pentru a-i asigura rămânerea autoritară la putere după înfrângerea în alegerile din 2022 în fața actualului lider Luiz Inácio Lula da Silva. Potrivit acuzării, planul ar fi inclus și un scenariu de asasinare a lui Lula, rămas neexecutat din lipsa sprijinului ierarhiei militare. Sentința survine cu puțin peste un an înainte de scrutinul prezidențial programat pentru 2026, adâncind tensiunile politice interne.
În paralel, anchetatorii au corelat revoltele din 8 ianuarie 2023 — când mii de susținători au vandalizat sediile instituțiilor din Brasília — cu tentativa de a forța o schimbare de putere. Instanța a considerat acele violențe drept „ultima speranță” a complotului, confirmând rolul central atribuit lui Bolsonaro de către acuzare.
Reacții și ecouri internaționale
Verdictul a generat imediat reacții pe plan extern. Secretarul de stat american Marco Rubio a catalogat decizia drept „nedreaptă” și a anunțat că Statele Unite vor „răspunde în consecință”, o formulare interpretată la Brasília drept amenințare cu represalii. Autoritățile braziliene au transmis că nu se vor lăsa intimidate și au reiterat că independența justiției nu face obiectul negocierilor diplomatice.
În plan intern, susținătorii lui Bolsonaro denunță o „vânătoare politică”, în timp ce tabăra rivală consideră că hotărârea confirmă statul de drept. Potrivit apărării, fostul președinte, în vârstă de 70 de ani, este în arest la domiciliu și nu a participat la audiere din motive medicale. Sentința îl menține ineligibil cel puțin până în 2030, tăindu-i șansele unei reveniri rapide în arena electorală.
Pe fundal, capitalele occidentale încearcă un exercițiu de echilibru: pe de o parte, interesul pentru stabilitatea celei mai mari democrații din America Latină; pe de altă parte, nevoia de a nu fi percepute ca influențând direct cursul justiției braziliene. În același timp, piețele urmăresc potențialele riscuri de proteste și impactul politicii interne asupra reformelor economice.
Ce urmează din punct de vedere juridic și politic
Echipa juridică a lui Bolsonaro are posibilitatea de a ataca sentința pe căile extraordinare prevăzute de lege, însă perioada de ineligibilitate rămâne, deocamdată, în vigoare. Chiar dacă un recurs ar modifica durata pedepsei, stigmatul penal și interdicțiile politice pot reconfigura definitiv peisajul dreptei braziliene înainte de 2026.
Pentru Palatul Planalto, prioritatea declarată este temperarea clivajelor și prevenirea unui nou val de radicalizare. În acest context, executivul de la Brasília mizează pe instituții puternice și pe cooperarea cu armata pentru a izola orice tentativă de instrumentalizare a verdictului în stradă. Pe termen scurt, scena politică se va concentra pe succesiunea internă din zona conservatoare, unde liderii regionali caută o platformă comună pentru a nu lăsa electoratul lui Bolsonaro fără reprezentare.
Indiferent de evoluțiile juridice, cazul rămâne un test de reziliență democratică pentru Brazilia: modul în care sunt gestionate tensiunile, respectul față de deciziile justiției și capacitatea instituțiilor de a preveni derapajele vor cântări greu în percepția internațională. Pentru Washington și aliații săi, calibrul reacției va stabili linia fină dintre sprijinul pentru statul de drept și acuzațiile de ingerință într-un dosar sensibil, cu reverberații regionale.